„Cine bea apă de la Știuca aici rămâne!” Localitatea care întinerește de la un an la altul

O comună din Timiș a devenit în ultimii 10 ani un magnet pentru tinerii care au preferat să își creeze un stil de viață  liniștit, departe de tumultul orașelor. Aflată la 85 de kilometri de Timișoara, comuna Știuca găzduiește acum aproximativ 2.400 de locuitori, majoritatea tineri, fiecare familie având în jur de 2, 3 sau chiar 4 copii. 

Până la începutul anilor 70, majoritatea locuitorilor de la Știuca erau de origine germană, însă din 1966, aici au început să se aşeze cetăţeni de origine etnică ucraineană proveniţi din judeţul Maramureş. Ce mai mulți etnici germani au emigrat după 1990 în RFG. Așa se face că, la recensământul din 2011, Știuca avea 1.800 de locuitori. Astăzi, recenzorii au numărat în jur de 2.400.

„Comuna Știuca este una dintre cele mai tinere din vestul țării, poate chiar și din țară și asta se datorează faptului că sunt foarte multe familii tinere. S-au localizat aici datorită facilităților pe care le-am acordat: locuri pentru a-și construi o casă, localitățile comunei sunt dotate cu apă, canal, internet, șosele, trotuare ș.a. Fiind familii tinere, au făcut și mulți copii. La Știuca, 70% din populație e populație ucraineană, venită din nordul țării, din zona Maramureșului și fiecare familie are în jur de 2, 3, 4 copii. În 2021 s-au născut 44 de copii, iar anul acesta avem deja în jur de 17.”, a declarat primarul Vasile Bejera.

Majoritatea bărbaților de la Știuca sunt constructori, cei mai mulți lucrează în localitățile periurbane Timișoarei, Moșnița, Ghiroda, Giroc, Dumbrăvița. Tot ce câștigă acolo reinvestesc în localitatea în care își duc viața de zi cu zi, construindu-și case noi. La Știuca, din cele 400 de gospodării, 350 sunt case noi, spune primarul Vasile Bejera.

„Avem toate străzile din comună asfaltate. Mai nou am deschis un PUZ și am oferit tinerilor cu titlu gratuit în jur de 128 de loturi de terenuri unde pot să își construiască locuințe. Toți le-au primit în folosință gratuită la Legea 15. De aici nu pleacă nimeni. Și prin căsătorii mixte, mai mulți vin aici. Le spun la tineri când îi căsătoresc că cine bea apă de la Știuca, aici rămâne, dacă e vreun turist sau vreo turistă. Populația crește în fiecare an. Acum 10 ani am avut 1.700 la recensământ, astăzi suntem la vreo 2.400. Avem o școală în care sunt circa 300 de copii. La 2.400 de locuitori, 300 de copii. Asta spune ceva. Sunt localități cu 5.000 de locuitori și nu au 300 de copii la școală și grădiniță.”, a mai spus primarul Vasile Bejera.

Fenomenul reîntoarcerii la sat, explicat de specialiști 

Cel puțin în ultimii doi ani, unul dintre factorii care au dus la redescoperirea zonei rurale și a avantajelor pe care o astfel de zonă le poate oferi îl reprezintă tocmai experiența pandemiei. Prezența fizică la serviciu, în unele domenii de activitate, nu mai este necesară, odată cu digitalizarea, așa că oamenii preferă să își construiască un mediu de viață ceva mai prietenos.

„Vorbim de o schimbare de paradigmă în care prezența fizică în orașe nu mai este necesară pentru a-ți desfășura activitatea. Dacă până acum era nevoie să fim prezenți într-un oraș pentru a putea să mergem la birouri și să ne realizăm activitatea, în momentul de față, pentru activități care presupun un nivel ridicat de tehnologizare, prezența fizică nu mai este necesară. Prin urmare, oamenii care lucrează în aceste domenii pot alege să își facă activitatea de oriunde de pe glob. Localitățile cu un potențial natural, turistic ridicat devin obiective interesante pentru astfel de persoane. Decât să lucreze dintr-un apartament într-un oraș aglomerat, cu o calitate a aerului scăzută, preferă să o facă de pe terasa unei case cu un extraordinar bellevue în față.”, a explicat sociologul Marius Matichescu, lector în cadrul Departamentului de Sociologie al Universității de Vest din Timișoara.

• Tweet
• Pin It