Bugetul comunei din Caraș-Severin este la fel de subțire și în privința acoperirii cofinanțărilor proiectelor și a contribuțiilor. Banii primiți pe anul acesta nu reușesc să acopere nici 50% din tot ce a ce-nseamnă documentație, din tot ceea ce-nseamnă neeligibil.
Primarul Nicolae Orăvicean e pregătit să facă un nou demers, în ideea că, la o primă rectificare bugetară, va primi ceva mai mulți bani de la bugetul central sau de la Consiliul Județean. Edilul spune că din sumele pe care le-a cerut pentru cofinanțarea proiectelor (600.000-700.000 lei), la momentul repartizării, comunei pe care o conduce i-a fost alocat un procent de doar 5% din suma solicitată!
În fața unei astfel de situații, șeful administrației publice locale de la Berliște afirmă că singura soluție de a merge înainte se rezumă la cârpeli: „Nu știu, în momentul de față, ce vom face. Mergem așa, cu ajutorul cârpelilor. Nu știu de unde voi scoate acești bani, mai ales că implementările curg. Unele proiecte sunt în implementare, altele încep să curgă de anul acesta”.
Nicolae Orăvicean afirmă că, deși față de anul trecut bugetul comunei arată ceva mai bine, Primăria îmbunătățindu-și foarte mult colectarea din taxe și impozite, totuși, sumele repartizate nu pot acoperi toate cheltuielile care s-au pus în cârca bugetului local de către politicienii de la centru sau, cum spune edilul, „să-mi poată garanta un minimum de dezvoltare”.
Primarul e supărat nevoie mare în privința politicilor guvernamentale privind dezvoltarea locală, mai ales pe afirmațiile pompoase cu privire la cât de mult este sprijinit satul românesc sau zona rurală. Și asta pentru că toate acestea rămân doar la stadiul de vorbe-n vânt și nimic concret: „Singurele lucruri care să văd, da, sunt în anumite proiecte, dar dezvoltarea locală nu înseamnă numai proiect. Acolo e cu totul altă poveste. Începând de la documentația inițială care, ați văzut, evaluările durează. Tot ce am acum în fază de contractare sau evaluare sunt proiecte pe care le-am depus acum un an sau un an și ceva. Deci eforturile care s-au făcut în 2016, 2017, începutul lui 2018, abia acum ajung să prindă contur”
Nu orice lucrare de dezvoltare în comună poate face obiectul unui proiect
Dezvoltare locală, într-o comună, înseamnă și lucrări de reparație a unei punți, și repararea unui podeț sau decolmatarea unei rigole, intervenții care includ și ele anumite cheltuieli, spune Orăvicean. Primarul subliniază că nimeni nu asigură o sumă fixă pentru dezvoltare, care nu are legătură cu banii primiți pentru proiecte, la fel cum se-ntâmplă în țări precum: Ungaria, Slovacia, Polonia: „În acest caz, fiecare comună ar ști că suma respectivă de bani ar putea să acopere tot ceea ce nu poți prinde pe un proiect”.
Nicolae Orăvicean pune punctul pe i și subliniază că tocmai acest aspect nu-l iau în calcul reprezentanții politici, atunci când se văd ajunși în funcții înalte: „Aici este ceea ce nu înțeleg mulți reprezentanți politici care ajung pe funcții ministeriale sau guvernamentale. Nu tot ce-nseamnă lucrare de dezvoltare, adică acțiune de dezvoltare pe raza unei comune, poate face obiectul unui proiect. Nu! Doar se știe bine că nu ești eligibil pe orice tip de activitate sau pe un anumit nivel de activitate. Adică nu pot să pun într-un proiect un podeț, căci nu-mi este eligibil nicăieri sau să repar un trotuar sau să repar nu știu ce, obiectele de joacă din parcurile de joacă. Nu-mi sunt eligibile”.