Cercetătorii români din diaspora, așteptați la catedrele din Timișoara

În contextul unui deficit al cadrelor didactice, universitățile din Timișoara caută variante ca să poată aduce în fața studenților dascăli români care profesează în străinătate. 

Rectorul Universității de Vest din Timișoara spune că e deja o certitudine că vor fi cercetători români plecați în străinătate care, într-o formă sau alta, vor contribui la formarea studenților.

„Va fi o certitudine acest lucru, faptul că prin această zonă de online dispar criteriile teritoriale și regionale sau vecinătăți fizice. Suntem la un click distanță de fiecare cercetător și avem programe foarte multe dezvoltate prin care aducem profesori invitați, programe de teaching training, cercetători care să vină o săptămână, o lună, un an, pe o perioadă pe care și-o doresc și au posibilitatea, să se integreze în modul de predare și de cercetare al UVT. Și deja avem discuții punctuale cu astfel de cercetători care vor veni.”, a declarat Marilen Pirtea.

Trebuie totuși puse câteva lucruri la punct, admite Pirtea: „Un cercetător din Germania procură substanțele necesare în 5 zile, la noi în 5 luni prin proceduri birocratice. Cercetătorii au nevoie de următorul lucru: mai multă putere de decizie, mai multe resurse și mai puțină birocrație.”

Universitatea Politehnica din Timișoara are așteptări ca noua lege a educației să flexibilizeze condițiile de angajare ale cadrelor didactice în școală. Rectorul Florin Drăgan crede că antreprenorii sau cercetătorii care au plecat în străinătate ar avea o experiență relevantă de împărtășit studenților.

„Eu mi-aș dori să reușim să aducem în Politehnică oameni din diaspora care să țină ore sau activitate de cercetare. Mi-aș dori să avem două-trei personalități care să vrea să vină înapoi, dar asta va fi mai greu pentru că sunt și situații personale pe care nu ai cum să le rezolvi. Ne propunem acest lucru pentru că ei, provenind dintr-o altă cultură organizațională, nu pot decât să ne ajute. (…) La antreprenori – unul care are succes nu o să mai vină să predea. Ai și niște condiții, trebuie doctorat, el nu îl are, dar nici nu are răbdare. Pentru că a dezvoltat 3 afaceri și tot timpul e pe drum, fuge între ele, nu o să mai aibă timp să vină să mai țină un curs.”, a declarat pentru expressdebanat Florin Drăgan, rectorul UPT.

Poate dorul de casă îi va aduce totuși pe cercetători înapoi în țară, crede fostul ministru al Educației, Adrian Curaj.

„Doar de noi ține pentru că nimic nu blochează acum mișcarea oamenilor. E foarte bine să plece, problema este cum îi faci să se întoarcă sau cum îi faci să colaboreze. Dacă nu pleci, ți se pare că spațiul tău mic este unic în lumea asta. Trebuie să umbli, să vezi cum e, să vezi cum sunt cei mai buni dintre cei mai buni și cu siguranță că te vei întoarce sau vei colabora în funcție de cât de bine… Dar tot acasă te gândești, oricum ai da-o. Oricât de frumos colorat e laboratorul, oricâte opțiuni ai și performanțe, tot te gândești acasă și la sărbători, și la colegi, și la prieteni. Deci problema nu e să nu plece, problema este cum faci ca aici, dincolo de frumusețea României, cum să fie frumos să lucrezi aici, cu plăcere. România poate. Nu îmi plac abordările formale, nu sunt cu bifat lucrurile. Eu cred că România e minunată să trăiești și e un pas unpic înainte – e minunat să lucrezi.”, a spus Adrian Curaj.

Mirajul Occidentului vs lipsurile României

Totuși, de ce pleacă cercetătorii români afară?

Rectorul UVT explică ce nu le oferă România acestor profesioniști: „Cu siguranță condițiile sunt altele, dincolo de contextul social de viață și economic, condițiile de cercetare sunt foarte importante pentru că cercetătorii merg acolo unde pot să își dezvolte munca, unde există aparatură, unde există finanțare, proiecte, iar România în momentul de față este deficitară la acest capitol. Prin PNRR, printr-o mulțime de fonduri europene încercăm să reducem aceste decalaje și cercetătorii văd acest lucru și de aceea își doresc să fie și ei parte a acestui proces de dezvoltare.”

Cei mai mulți, spune rectorul UPT, pleacă din țară foarte devreme, înainte să înceapă facultatea aici: „E foarte greu să îi convingi, pe o experiență negativă de mai mulți ani, că pot să facă studii și aici. Discuția mea cu astfel de copii foarte buni este următoarea: dacă te duci la MIT sau la Harvard nu te pot opri pentru că acolo poți să faci la un alt nivel, dar dacă te duci la o universitate din zona europeană care nu e o universitate de prim rang, din punctul meu de vedere nu merită, poți să faci lucrurile foarte bine aici, poți să mergi pe mobilități studențești dacă vrei să vezi cum stau lucrurile dincolo. Din punct de vedere a dotării, universitățile românești, cel puțin Politehnica, nu stau atât de rău. Întotdeauna în România am avut o astfel de problemă, (…) mirajul Occidentului. Nu ai cum să îl oprești, doar explicând și arătând că poți să faci și aici, dar pentru asta – noi în Politehnica am schimbat destul de mult lucrurile și nu doar formal, pe zona de imagine, ci structural, pe zona de abordare a studentului, trebuie să devină un partener pentru noi.”

Potrivit lui Florin Drăgan, la ora actuală, peste 90% dintre absolvenții UPT reușesc să își găsească de lucru în primul an de la finalizarea studiilor.

• Tweet
• Pin It