Cercetători clujeni, în misiune specială la Muzeul Banatului Montan din Reșița

Trei tineri cercetători din Cluj-Napoca vor veni la Reșița, la Muzeul Banatului Montan, acolo unde vor lansa trei volume de cercetare istorică.

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui joi, 22 iunie, de la ora 13.00, lansarea a trei volume de cercetare istorică aparținând unor tineri cercetători care activează în centrul universitar clujean. Toate cele trei volume care vor fi prezentate au fost tipărite în cadrul Editurii Mega din Cluj-Napoca în anul 2022.

„Microistorii din Dacia Romană” aparține cercetătoarei Rada Varga. Volumul se dorește a fi unul de viață cotidiană, deziderat dificil de atins pentru cercetătorul Antichității. Informațiile despre locuitorii Daciei antice au fost extrase din diferite tipuri de surse sau izvoare istorice: din texte literare sau epigrafice, dar și din variile categorii de artefacte arheologice. Pentru Dacia, textele literare care s-au păstrat se referă mai ales la momentele de cotitură din istoria provinciei – respectiv cucerirea şi integrarea în Imperiu, episoade din războaiele marcomanice, precum şi părăsirea sa –, dar oferă puține detalii despre oamenii de rând.

„Clujul universitar și lumea academică germană”, cel de-al doilea volum care va fi prezent la Reșița, a fost editat în cadrul Liniei de studii în limba germană a Universității „Babeș-Bolyai” la împlinirea a 25 de ani de la înființare, fiind îngrijit de Florin Nicolae Ardelean, Emilia Cismaș, Ovidiu-Emil Iudean, Józef Lukács. Se evidențiază în cadrul studiilor caracterul multicultural al celei mai mari universități din Transilvania, Universitatea „Babeș-Bolyai”, dar și interferențele culturale și etnice specifice regiunii.

Cel de-al treilea volum se numește „Servitorii statului. Funcționari, funcții și funcționarism în România modernă (1830-1948)”, volum colectiv coordonat de Judit Pál, Vlad Popovici și Andrei Florin Sora. Un volum care disecă istoria administraţiei şi a funcţionarilor publici în România secolelor al XIX-lea şi al XX-lea nu poate decât să fie de actualitate, mai ales că acest segment al cercetării istorice, istoria administraţiei, a devenit o componentă interesantă și în cercetarea altor domenii, precum științele politice, științele administrative sau antropologia. Elitele politice şi administrative, precum și relaţiile care se creează între cetăţeni și funcționari sunt obiect de studiu în acest volum, iar cercetătorii au reușit să faciliteze înţelegerea transformărilor societăţii româneşti şi concomitent să ofere explicaţii privind probleme actuale ale administrației românești.

• Tweet
• Pin It