CCR a decis că Legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională

Reuniți într-o nouă ședință a Curții Constituționale și după 5 amânări, cei 9 judecători ai CCR au luat miercuri decizia pe reforma pensiilor speciale ale magistraților pe care a insistat premierul Ilie Bolojan.

Judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:

cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net

cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate

perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani

în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani

magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.

În ultima ședință pe acest controversat subiect, 8 din cei 9 judecători au decis să amâne luarea unei decizii pentru a analiza dacă proiectul Guvernului Bolojan poate fi trimis spre analiza Curții Europene de Justiție (CJUE), așa cum a cerut Curtea Supremă de Justiție, sub forma unei întrebări preliminare.

ÎCCJ a sesizat CCR cu solicitarea ca aceasta să trimită întrebări preliminare la CJUE, pentru a clarifica dacă noile reglementări privind pensiile speciale ale magistraților respectă dreptul Uniunii Europene.

„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.

De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat pe situații similare și în cazurile Poloniei, Ungariei și chiar și în cazuri punctuale ridicate de magistrați români.

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.

Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Contrar celor susținute de inițiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispozițiile ce vizează condițiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.

În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.

 

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

• Tweet
• Pin It