Estimările făcute de statisticieni cu privire la populația Timișoarei în urma recensământului din acest an indică o scădere a numărului celor care locuiesc oficial în oraș. Unul dintre motive ar fi că, deși sunt oameni care se mută efectiv în Timișoara, nu își modifică și documentele. Așa că ei rămân asimilați localităților în care s-au declarat ultima dată.
Dacă în 1966 în Timișoara locuiau 174.243 de cetățeni, 10 ani mai târziu, în 1977, recensământul din 5 ianuarie arăta că numărul populației a crescut la 269.353. Timișoara a avut cei mai mulți locuitori, dacă e să ne raportăm la recensământ, în 1992: 334.115. De atunci, cifrele au scăzut: recensământul din 2002 indica 317.660 de locuitori, iar cel din 2011 – 319.279 locuitori.
„După cum se vede, un maxim a fost în 1992, de 334.000 de locuitori, a scăzut brusc până la 317.000 în următorii 10 ani, după care am avut o creștere timidă de ceva mai mult de 2.000 de locuitori în 2011. Estimarea pentru anul 2021, data de referință fiind 1 decembrie 2021 ora 0, este că va scădea în continuare populația Timișoarei. Părerea mea este că scăderea se va datora faptului că nu vom fi în stare să îi recenzăm pe toți cei care stau în Timișoara și că nu se vor declara ca fiind locuitori ai Timișoarei, pentru că este evident că în această perioadă există foarte mulți cetățeni care locuiesc în Timișoara, vin din alte localități și nu și-au declarat rezidența în orașul nostru.”, a declarat Sorin Belea, directorul Direcției de Statistică Timiș.
Sunt mai multe motive pentru care oamenii nu își declară rezidența în Timișoara.
CITEȘTE ȘI: Aproape 8.500 de timișeni s-au autorecenzat în primele două zile de la demararea recensământului
„Unul dintre motive ar putea fi faptul că nu stau în mod legal în imobilele în care locuiesc sau pur și simplu a fost vorba de o delăsare, nu și-au făcut actele pentru a locui oficial în Timișoara. Ideea este că, din această cauză, bugetul municipiului este văduvit. Dacă vă imaginați că statul alocă fiecărui cetățean o anumită sumă de bani, sumă care îl urmărește pe cetățean acolo unde locuiește, în mod normal noi toți avem nevoie de siguranță – poliția, educația – școli, infrastructură – drumuri, canal, gaz, apă, sănătate și pentru toate astea statul român alocă bani fiecărui cetățean. Ei bine, pentru oamenii care trăiesc în Timișoara dar vin dintr-o altă localitate, banii se alocă în localitatea din care ei pleacă și nu îi urmăresc pe ei în localitatea în care locuiesc. Practic, bugetul Timișoarei e văduvit de aceste sume care are trebui alocate fiecărui cetățean care locuiește aici efectiv.”, a explicat Sorin Belea.
Prima etapă de autorecenzare în cadrul recensământului populației a început în 14 martie și se încheie în 15 mai. Urmează o a doua etapă, cea clasică, din poartă în poartă, la toți cei care nu s-au declarat. Este obligatoriu ca fiecare cetățean să participe la recensământ, altminteri poate fi amendat, potrivit legii.