Nu. Nu pot să trec peste catastrofala prestaţie a jucătorilor noştri din echipa naţională la dubla cu Grecia. Dacă juca Olanda în locul nostru, eram în Brazilia. Dar n-a jucat. Şi-au spus probabil că destul ne-au ajutat în grupă. Aşa, am fost nevoiţi să jucăm noi. Adică ne-am făcut că jucăm. Să nu ai tu în două meciuri nicio ocazie de gol, să nu tragi un şut la poartă, e de neconceput. Şi ce de vorbe am auzit înainte de meciul retur. Scoruri hazardate, joc în viteză, presiune maximă şi când ne-am trezit, era unu la zero pentru greci. Identic ca cel din tur. N-am învăţat nimic şi n-am înţeles nimic. Grecilor li s-a făcut milă de noi şi şi-au tras un autogol, însufleţind tribunele şi făcându-i pe ai noştri să creadă că am rezolvat meciul. Drept urmare, Tănase s-a pierdut pe teren, a tot pasat în lateral, stârnind furia gâştelor care păşteau pe margine. A apărut şi Marius Nicolae, ca să fim unsprezece pe teren. Ne-a arătat de ce n-a fost bun niciodată de nimic. Celebrul Maxim, în care ne-am pus toată speranţa, n-a fost în stare să dea o pasă de Doamne-ajută, s-a tot plimbat de la un colţ la altul, la cornere şi cam atât. Torje şi Măţel au tot dat mingea afară, iar celebrul Chiricheş a primit mingea de trei ori, dar parcă era unsă cu vaselină, din moment ce nu a putut să o controleze niciodată. N-am văzut nimic care să semene a fotbal, toţi parcă erau rătăciţi într-o pădure, iar Marica n-a ştiut niciodată unde se află, umblând aiurea de colo-colo. Într-o asemenea situaţie, cum să te faci că lupţi pe viaţă şi pe moarte, aşa cum ni s-a promis? A fost mai degrabă tragere de timp. Fotbaliştii îl deranjau pe Piţurcă. Pusese cu secunzii săi de-o roată de barbut şi tocmai pierduse o mână, dă-o dracului, şi-aşa trebuie să-i dea bani dacă îl dă afară, nicio nelinişte din partea asta. După meci, fotbaliştii şi-au arătat regretul. Nu-i nimic, mergem mai departe. Având în vedere că Pământul mai are de trăit vreo două miliarde şi jumătate de ani, mai e timp să ajungem şi noi la un campionat mondial, deci nu erau îngrijoraţi din acest punct de vedere. A căzut el Mitică de la Ligă, de ce nu am ajunge şi noi, în cele din urmă, la un campionat mondial? E un fapt cert că are un caracter istoric. Ceea ce apare pe o anumită treaptă de dezvoltare, pe altă treaptă dispare. Iată cum îşi bagă nasul caracterul istoric şi la fotbal.