Sâmbătă, ora nouăsprezece. Aproape şaptezeci de mii de suporteri s-au adunat, fremătând, pe Stadionul Naţional, aşteptând să vadă o echipă a României marcând de o sută de ori în poarta Ungariei şi netezindu-şi drumul spre turneul final. Aveam trei puncte câştigate, cu greu, în deplasare, ungurii, niciunul, deşi jucaseră acasă cu Irlanda. În calculele noastre certe, câştigam trei puncte cu Ungaria şi trei în Finlanda şi calificarea era ca şi rezolvată. A urmat însă o uriaşă dezamăgire. În prima repriză am creat impresia că ne putem atinge obiectivul. Era unu la zero pentru noi, Rusescu făcuse dovada valorii sale. El, Sânmărtean şi Raţ au jucat binişor. Restul, glugi de coceni. Adunătură de pe maidan, sub tricolorul românesc. Chipciu n-avea nicio treabă cu ce căuta el pe-acolo, o linie de fund rarefiată şi ineficientă, ameţită, pur şi simplu. Câteva lovituri libere ale ungurilor şi s-a văzut imediat cât de improvizată este echipa. Mai puţin Raţ, repet, care a ştiut să urce pe extremă şi să centreze periculos. A venit pauza, iar după ea, dezastrul. Sânmărtean este scos prosteşte, intră Tănase şi ungurii ne iau la joc. Nu ne venea a crede ce vedeam! Ungurii, care abia ajungeau la poarta noastră, s-au instalat în terenul Naţionalei şi n-au mai plecat de acolo. Tănase, cel mai slab de pe teren, alerga de colo-colo, bezmetic. Ce caută omul ăsta pe terenul de fotbal? N-are niciun dram de talent! Şi totuşi, este curtat de Steaua şi de echipa naţională. Nu l-aş ţine nici pentru curăţatul echipamentului! Dar Piţurcă îl ţine! Şi atunci, în urma unor presiuni constante, ungurii, ajutaţi de Pintilii, reuşesc să înscrie, trântindu-ne Semenicul în cap, cu opt minute înainte de final, să ne lecuiască de talente. Vedetism şi bani. Maldăre de bani! Dar trebuie spus ceva. Tactic, a doua repriză a fost dezastruoasă. Cum să bagi tu autobuzul în poartă, să cedezi spaţiile şi mingea să fie doar la ei? Tactica lui Piţurcă! Băieţi, ţinem de rezultat. Şi au ţinut atât de bine, până au pierdut două puncte. Microbiştilor nu le venea să creadă că putem fi atât de proşti! Nicio scuză pentru ai noştri! Mi-aduc aminte cum trăgea toată lumea să rămână la Naţională. Şi iar a dat cu băţu-n baltă. Înnebunindu-ne pe toţi. Nu pleca la arabi, nu pleca! Mai ratează o calificare! Dacă ne bate şi Finlanda, misiune îndeplinită! Nu ştiu ce se întâmplă, dar e ruşinos. Credeţi că lui Piţurcă şi fotbaliştilor le e ruşine? Se încuie în casă, să nu dea ochii cu românii? Nici vorbă! Tot ce-i interesează e când se deschide casieria.