Calitatea vieții în Timișoara: ne supără traficul și lipsa parcărilor, dar orașul merge în direcția bună

Barometrul calității vieții în Timișoara, realizat de cercetătorii UVT pentru anul 2023, arată că principala problemă a timișorenilor la nivel de cartier este lipsa locurilor de parcare.

Potrivit studiului întocmit de UVT, 69,2% dintre timișorenii chestionați sunt de părere că orașul se îndreaptă într-o direcție bună. Spre comparație, anul trecut aveau această opinie doar 65,7% dintre repondenți.

La fel ca anul trecut, traficul auto îi nemulțumește pe cei mai mulți dintre timișoreni, 38,60% declarându-se total nemulțumiți. Totuși, la nivel de oraș, cel mai utilizat mijloc de transport rămâne mașina (61,6%), în creștere față de 2023 (56,9%). Apoi transportul în comun (50,9% față de 47% în 2023). Cei din a doua categorie au nemulțumiri legate de frecvența cu care circulă autobuzele și tramvaiele (19,2% total nemulțumiți), precum și legate de nerespectarea orelor afișate (25,7% total nemulțumiți). Cele mai apreciate aspecte sunt apropierea de casă și confortul. Față de 2023, barometrul nu mai prezintă statistica celor care merg pe jos.

Timișorenii au percepții diferite cu privire la calitatea vieții, în funcție de cartierul în care locuiesc. Totuși, principala problemă este lipsa locurilor de parcare (55,1% deloc mulțumiți și nu prea mulțumiți), apoi a facilităților sportive și posibilităților de petrecere a timpului liber. „Vorbim despre niște malformații în dezvoltarea orașelor care au apărut în ultimii 30 de ani, de la dezvoltarea urbanistică, modul în care se construiește”, a explicat viceprimarul Ruben Lațcău.

Harta locurilor de parcare din Timisoara, barometrul anului 2024

În privința locurilor de parcare, viceprimarul a evitat să spună câte s-au construit în Timișoara în ultimii 4 ani: „Nu vreau să vorbesc punctual de locuri de parcare. Absolut toți banii pe care îi ia Timpark-ul merg în sistemul de management de trafic și în dezvoltarea de noi parcări.”

„Noi ca primărie nu putem să introducem impozit mai mare dacă aveți 7 mașini. Și sunt cetățeni în Timișoara care au 7 mașini. Vă garantez, că vine în audiență la mine un domn din Dâmbovița care are 7 mașini și este foarte revoltat că nu și le poate parca și ia amenzi. Această cercetare cantitativă ne ajută să vedem că avem această problemă, dar avem nevoie de cercetări calitative care să ne arate exact care sunt nevoile. Pentru că, poate același om care spune că nu e mulțumit de câte locuri de parcare are în cartierul lui, dar dorește și mai multe spații pietonale și mai multe spații verzi și locuri de joacă. E o situație în care nevoile noastre pot să devină conflictuale.”, a mai spus Lațcău.

29% dintre timișorenii spun că se simt în siguranță în Timișoara, pe timpul nopții, mai mult cu 4 procente față de anul trecut. Cele mai nesigure cartiere, din acest punct de vedere, sunt, potrivit barometrului, Polonă și Lunei/Baba Dochia. Studiul nu relevă de ce anume au timișorenii această percepție.

Harta cartierelor considerate sigure in Timisoara

Cifre vs. „percepții din stomac” și horoscop

Barometrul privind calitatea vieții în Timișoara a fost realizat de Universitatea de Vest Timișoara pentru Primăria Timișoara pe un eșantion de 2.552 de persoane de peste 18 ani, pe bază de chestionare aplicate față-n față și online; are o eroare de ± 2,1%. Datele au fost culese la finalul anului trecut.

„La nivel de cartier noi prezentăm o imagine dată de câțiva oameni, eșantionul este reprezentativ la nivel de oraș, dar nu putem vorbi de reprezentativitate la nivel de cartier. Nu putem să spunem că răspunsuri de genul pe care le avem în Freidorf sunt reprezentative pentru toată populația. Da, în Circumvalațiunii unde ai o densitate foarte mare, ok. Avem 200 de respondenți, dau un exemplu. Dar în UMT avem 25 de oameni. Avem în vedere și aceste limite. Reprezentativ ar fi ca în fiecare cartier să avem 400-450 de oameni, lucru pe care nu îl putem face. Acum avem o prezentare generală a barometrului, ideea a fost să facem discuții tematice unde putem merge cu discuția mult mai în profunzime.”, a explicat Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie și Psihologie.

Reprezentativ sau nu, e important, spun autoritățile, să se facă studii, pentru ca oamenii să nu își mai întemeieze opiniile pe „percepții din stomac”.

„Avem nevoie pe termen lung în Timișoara să avem date sociologice, științifice care ne pot asigura că deciziile pe care le luăm sunt corecte, să avem o înțelegere profundă și cât mai completă. (…) Scurta mea experiență politică îmi arată că nivelul de înțelegere sociologică a populației în Timișoara și România e extrem de precară. De foarte multe ori avem percepții din stomac, adevăruri universale care nu sunt testate și validate sociologic, care nu sunt văzute în profunzime și pe care le îmbrățișăm la un nivel de gura satului. Cred că e nevoie să putem să înțelegem în profunzime provocările oamenilor în funcție de contextul lor, de vârstă.”, a spus viceprimarul Ruben Lațcău.

Opinia i-a fost împărtășită și de rectorul UVT. „E foarte important să avem studii sociologice, lumea nu este încă obișnuită cu ele. Suntem toți părereologi (…) Suntem un popor în care, după unele studii, am auzit că 60% își desfășoară ziua după horoscopul de dimineață sau după cititul în cafea. De aceea avem nevoie de astfel de instrumente științifice care să deschidă mintea, viziunea și sufletul oamenilor și să genereze încredere.”, a spus Marilen Pirtea.

Barometrul calității vieții în Timișoara – 2023 poate fi consultat integral aici.

• Tweet
• Pin It