Pe vremea televiziunii în alb-negru, cel mai celebru meteorolog de la noi era Topor. Nicolae Topor. Rubrica lui de la telejurnalele de seară sau de noapte era cea mai urmărită dintre toate știrile zile. Mai urmărită chiar și decât reportajele cu vizita tovarășului și tovarășei în uzine, fabrici, pe ogoare și în școli, pe șantierele tineretului ori emisiunile ale cu „cincinalul în patru ani și jumătate.”
Topor nu era doar cel mai celebru meteorolog, ci și cel mai credibil personaj din acele vremuri pe care îl ascultam seară de seară deși, probabilitatea ca a doua zi să se fi întâmplat ceea ce ne spunea era de doar 40 la sută, după cum singur avea să recunoască. Asta spune mult despre încrederea pe care poporul, oamenii muncii de la orașe și sate o aveau în conducătorii iubiți și în viitorul luminos al patriei.
Topor nu mai este de mult meteorologul de serviciu al României. În locul său au apărut alții și alții care, ce-i drept nu mai apar la televizor, pentru că televiziunile și-au diversificat programele, iar în grila tradițională au apărut prezentatorii, gen Busu, de la PRO TV. Carismatic, ca un actor ce este în viața de toate zilele, Busu este cel mai cunoscut nume din televiziunile de pe la noi, responsabil cu starea zilnică a vremii, pe care mulți îl ascultă cu sufletul la gură, își programează vacanțele și își pregătesc sfârșitul de săptămână în funcție de ce îndrugă el acolo.
În principiu, lucrurile nu s-au schimbat mult față de anii în care Topor prezenta prognoza vremii. Cea cu credibilitate de 40%, deși, tehnologia de astăzi este incomparabilă cu cea din urmă cu jumătate de secol, când dacă vedeai porcul cu paiul în gură știai (cu probabilitatea de care aminteam) că a doua zi avea să ningă. Căci în ciuda alarmelor false despre tot felul de coduri de vreme rea, de la cele de ploaie și arșiță, până la cele cu cicloane, vârtejuri și alte fenomene extreme, românii cred mai mult în buletinul meteo a lu’ Busu, decât în activitatea Guvernului Bolojan. Diferența este enormă: 74% merg pe mâna alertelor emise de autorități, inclusiv pe cele false sau foarte exagerate, gen ciclonul Barbara din luna septembrie, și doar 27% se încred în gargara guvernanților.