Brandul Banatului Montan, în pagini de carte

Natura sălbatică trebuie să fie brandul Banatului Montan, crede Alexandru Borza, inginerul iubitor de natură și drumeție.

E convins că sălbăticia e marea avere a locurilor, că timpul petrecut în natură prin mersul pe jos este timp câștigat iar timpul petrecut la volan e pierdut. De aceea, într-o lume și într-o perioadă în care nimeni nu crede pe nimeni, ne propune să ascultăm sunetul Munților Banatului. Face asta după ce s-a convins de marea „avuție” a Banatului, ai cărui munți i-a străbătut la pas timp de peste jumătate de secol. Dar mai ales după ce, din ani 90 încoace, a început să cutreiere prin Europa.

Mereu i s-a părut că acolo lipsește ceva. Pentru că, indiferent cât de frumos ar fi muntele, cascada sau canionul, în jur este civilizație. Sunt drumuri, șosele, cabane, ferme, fânețe, păduri aranjate de zici că ești în Parcul Rozelor. Europei îi lipsește natura sălbatică, pe care Banatul Montan o are cu prisosință. În Occident, oamenii au ocupat munții de sute de ani. Nu mai au de secole lupi și urși pentru că nu mai au unde să trăiască. Nu pot trăi între două telecabine, o șosea și o fermă pentru că nu mai au sălbăticie.

Sala arhiplină la lansarea cărții lui Alexandru Borza

„În Banat, sunt urși mulți. Dar duc o viață normală și fug de om pentru că au un areal mare, unde oamenii nu prea sunt. În zone unde omul a pătruns masiv în natură, precum pe Transfăgărășan sau în Valea Prahovei, ursul a constatat că omul îi aruncă din mașină hrană care e mult mai consistentă și mai convenabilă decât să umble după zmeură și afine. Alege și el varianta cea mai simplă. Faptul că, în Banat, animalele trăiesc în stare naturală și WWF a ales Munții Țarcu pentru reintroducerea zimbrilor cred că sunt dovezi că avem natură sălbatică. Noi hotărâm dacă, pe viitor, ursul nostru mai poate trăi în sălbăticie sau va face ca cel de pe Transfăgărășan”, a spus Alexandru Borza cu prilejul lansării cărții sale, „Munți pentru oameni. Banatul Montan extins”, eveniment găzduit de Muzeul Banatului Montan.

Firul roșu al cărții este dat de convingerea autorului că natura sălbatică trebuie să fie brandul Banatului Montan. Pentru asta, în opinia sa, în privința protecției naturii, ar trebui să avem legi mai severe decât cele din Occident. Alexandru Borza e conștient că sunt multe de rezolvat, gunoaiele aruncate aiurea sau haitele de câini sălbăticiți care sar la turiști sunt doar două dintre problemele la care trebuie găsite soluții. Crede însă cu tărie că, dacă bănățenii vor să fie pe locul întâi prin ceva, acel ceva trebuie să fie natura sălbatică.

„Calea ferată Oravița-Anina e mai nouă, mai scurtă, cu tunele mai puține și viaducte mai joase decât cea din Austria. Dar calea lor ferată trece pe lângă autostrăzi și localități în timp ce a noastră trece exact prin zonele pe unde, înainte de revoluția industrială, nu era nimic și unde astăzi trăiesc cai sălbatici. Cu asta suntem pe locul I și nu cred că e atât de greu să ajungem sus”, a încheiat autorul. Cartea sa, structurată pe șase capitole, descrie Banatul Montan văzut prin prisma munților săi, a oamenilor de aici, a activităților în mijlocul naturii și binefacerilor aduse de acestea. Toate sunt văzute prin ochii inginerului-dascăl, care, prin cartea sa, ne invită pe toți în mijlocul naturii, unde să câștigăm timpul petrecut la pas.

• Tweet
• Pin It