Bârzava, nestăvilită în Caraș-Severin

La ploi serioase, apele Bârzavei ar inunda zona Berzovia-Gherteniș după ce proiectul de regularizare a zonei a fost sistat.

Cel mai mare proiect de investiții de acest fel derulat în Caraș-Severin în ultimii ani a demarat în 2019 pe cursul Bârzavei, în zona Bocșa-Gătaia-Denta, incluzând o porțiune din județul Timiș. „Acest proiect prevedea extinderea acumulărilor nepermanente de la Gherteniș și executarea de regularizări pe tot acest sector. Asta ar fi pus în siguranță Gătaia în fața problemelor care apar acolo atunci când debitul Bârzavei crește mult”, am reținut din intervenția făcută în cadrul unei ședințe desfășurată ieri la Prefectura Caraș-Severin de Horia Gavril (foto), președintele Federației Aquarom, din care face parte și Apele Române.

Valoarea proiectului se apropia de 50 de milioane de euro dar, după patru ani de la demarare, acesta a fost sistat. Concret, a venit o adresă de la Comisia Europeană cum că soluțiile alese n-au fost destul de prietenoase cu mediul, după cum a spus Horia Gavril. În opinia sa, la sistarea proiectului au „contribuit” o serie de ONG-uri foarte „preocupate” de protecția mediului. Astfel s-a pus capac acumulării nepermanente de la Gherteniș, acolo unde încape un volum mare de apă care nu ar mai ajunge în localități. Subprefectul Cristian Gâfu cunoaște bine dimensiunea pagubelor pe care Bârzava le poate produce în zona Berzovia-Gherteniș. Asta deoarece s-a aflat la fața locului în 2014, atunci când Bârzava a ieșit din matcă.

„Au mai fost proiecte de investiții mai mici, precum regularizări pe pârâul Pogănici la Fârliug sau decolmatări și subzidiri în Reșița, pe Bârzava. La precipitații de 150 l/mp, ar apărea probleme oriunde dar nu neapărat de la cursurile de apă ci de pe versanți. În localitățile situate între versanți pericolul e cel mai ridicat, chiar dacă versanții sunt împăduriți”, a încheiat Horia Gavril.
Citește și  Bârzava, sub control în zona Bocșa-Gătaia-Denta

• Tweet
• Pin It