Bărăganul, rana care nu s-a închis. La Reșița, memoria deportaților este păstrată vie prin artă și mărturii

La 75 de ani de la deportările în Bărăgan, una dintre cele mai dureroase tragedii ale regimului comunist, Reșița găzduiește o expoziție de artă plastică dedicată victimelor acelor vremuri. Evenimentul este însoțit de mărturiile celor care au trăit drama exilului forțat, printre ei numărându-se și Cornelia Fetea, supraviețuitoare a deportării și unul dintre cei mai activi păstrători ai memoriei acestor evenimente.

În galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin din Reșița a fost vernisată, marți, 16 iunie, o expoziție de artă plastică dedicată deportării în Bărăgan, parte a manifestărilor organizate la împlinirea a 75 de ani de la „Rusaliile Negre” din iunie 1951. Lucrările expuse, realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, aduc un omagiu miilor de familii care au fost smulse din casele lor și deportate în Câmpia Bărăganului.

Un moment deosebit de emoționant al evenimentului l-a constituit intervenția Corneliei Fetea, fostă deportată în Bărăgan și cunoscută pentru activitatea sa de păstrare a memoriei victimelor regimului comunist. Aceasta a fost unul dintre copiii care, într-o noapte din iunie 1951, au fost urcați alături de familie în trenurile deportării. Ani la rând, a transformat propria suferință într-o misiune de recuperare a memoriei colective, fiind astăzi președinta filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii Comuniste.

În fața celor prezenți, aceasta a rememorat experiențele trăite în Bărăgan, cum ar fi despărțirea brutală de casă, drumul în vagoane de marfă și anii petrecuți în condiții grele, într-un loc în care deportații au fost nevoiți să își construiască singuri adăposturi și să o ia de la capăt. Mărturia sa a reamintit că, dincolo de cifre și documente istorice, deportarea a însemnat destine frânte și copilării pierdute.

Deportările în Bărăgan au afectat peste 40.000 de oameni din Banat și din alte zone aflate în apropierea graniței cu fosta Iugoslavie, considerați de regimul comunist „elemente nesigure”. La trei sferturi de secol de la acel episod, astfel de evenimente au rolul de a păstra vie memoria victimelor și de a transmite generațiilor tinere adevărul despre una dintre cele mai ample acțiuni de strămutare forțată din istoria României.

• Tweet
• Pin It