La sfârşitul săptămânii trecute, ziariştii, ţinuţi aţă după Dan Diaconescu, l-au văzut luând băncile la rând. Nu cred că intra în ele că nu se mai putea ţine. Explicaţia e una mult mai simplă. Pentru că azi e termenul limită de semnare a contractului de privatizare şi de depunere a banilor, mai avea o dilemă. De la care bancă să retragă 45 de milioane de euro, cu care să scoată ochii Guvernului? Că avea grămezi peste tot. Adevărul este că şi noi, dacă am fi fost în locul lui, am fi avut aceeaşi problemă. Nu de unde să facem rost de amărâţii ăia de euro, ci de la care bancă să-i scoatem, pentru a da încă o lovitură ciocoilor. Poate vom afla şi acest mic amănunt, aşadar, să mai avem răbdare câteva ore, că n-a murit nimeni pentru atâta lucru. Până atunci, să mai facem ochii roată. Curtea Constituţională, ca orice muribund, din când în când, mai are şi momente de luciditate. I-a respins milogeala lui Vasile Blaga de a fi repus în scaunul de preşedinte al Senatului şi de a-i acorda tricoul cu numărul doi în România. Această acţiune a lui Blaga, m-a pus pe gânduri. Se pare că omul a început să aibă defecţiuni la cutiuţă. Păi, nu aceeaşi Curte Constituţională se pronunţase că nu se poate pronunţa în legătură cu demiterea sa? PDL-ul ne-a bătut atâta la cap că orice aberaţie a Curţii Constituţionale se execută şi nu se discută, încât am făcut ochii cât cepele auzindu-l pe şeful pedeliştilor mârâind la aflarea soluţiei, aha, nu se mai respectă nimic, majoritatea pune şeful Senatului! De aici deducem că nici măcar prima lege a democraţiei nu îi este cunoscută lui Blaga. Dar, aceasta este ultima noastră grijă, atâta vreme cât azi aflăm, în sfârşit, unde este Elodia.