Zilele credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului. Banatul Montan devine capitala spiritualității

În prima duminică după Înviere, Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Caransebeș își sărbătorește hramul, prilej cu care debutează cea de-a XVIII-a ediție a manifestării spiritual-culturale intitulate „Zilele credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului”.

Banatul Montan devine capitala spiritualității și culturii, în perioada 27 aprilie – 10 mai, prin cea de-a XVIII-a ediție a evenimentului intitulat „Zilele credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului”. Ampla acțiune este organizată de Eparhia Banatului de Munte, cu sprijinul Secretariatului de stat pentru culte și al Primăriei Municipiului Caransebeș.

Manifestarea spiritual-culturală debutează duminică, 27 aprilie, cu hramul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș. Sărbătorind, în acest an, 160 de ani de la înființarea Episcopiei Caransebeșului, luni, 28 aprilie, și marți, 29 aprilie, se va desfășura Simpozionul Internațional „Episcopia Caransebeșului – 160 de ani de mărturisire și trăire a credinței. O aniversare în lumina Centenarului Patriarhiei Române”.

Dincolo de spiritualitate și istorie, „Zilele credinței și culturii” aduc în atenția publicului cântul coral și poezia în grai bănățean, Biserica fiind, dintotdeauna, o păstrătoare a tradiției și o promotoare a valorilor culturale și naționale. Joi, 1 mai, la Biserica „Schimbarea la față” – Govândari din  Reșița, se va desfășura cea de-a XV-a ediție a Festivalului Coral de Muzică Religioasă „Miron Cristea”, urmat de Festivalul de poezie în grai bănățean „Credință și Lumină”, ajuns, de asemenea, la cea de-a XV-a ediție, care se va desfășura sâmbătă, 3 mai, la Casa de Cultură „George Motoia Craiu” din Oravița, și de Festivalul „Timotei Popovici” al corurilor de tineret, sâmbătă, 10 mai, în Sala mare a Casei de Cultură din Oțelu Roșu.

Așadar, spiritualitatea, istoria și cultura se împletesc armonios în Banatul Montan, „Zilele credinței și culturii” marcând importanța unei relații dinamice a omului cu Dumnezeu, dar și a implicării omului în păstrarea sacrului, a tradiției și în neuitarea trecutului, care va fi întotdeauna parte a identității spațiului în care trăim.

• Tweet
• Pin It