Bă Sărăcie, nu te mai saturi?

victor nafiru 1 of 1 620x400

Vă mai amintiți de ministrul ăla cu nume de daco-roman de pe vremea lu’ nea Milică Constantinescu? De Decebal Traian Remeș, ministrul Finanțelor, dar și al Agriculturii? Bre, de ăla condamnat cu executare pentru luare de mită. E drept, au trecut aproape 30 de ani de atunci, însă oameni ca dânsul nu se uită așa ușor.

Din câte știu, a fost primul ministru anchetat și condamnat în epoca post-decembristă. Trăinuț era un tip modest, dar un fomist de primă clasă. Copil de la țară, nu făcea gură la ce primea drept mită. Se mulțumea cu orice. Odată, în parcarea unei benzinării, i s-a făcut plinul portbagajulului, cu toate bunătățile de la pomana porcului. De aici și numele de ministru-caltaboș cu care a intrat nu doar în pușcărie, ci și în istorie.

Sincer, nu mai credeam că apuc vremurile alea, să mai văd un barosan al clasei politice cum se vinde pe un cornet de semințe ori zece ouă, ce-i drept, de la găinile crescute la curte. Că mi-am zis, „bă, s-o fi terminat cu milogeala, că s-au mai emancipat și politicienii ăștia de la atâta plimbat în afară.” Pe dracu! De unde atâta emancipare, chiar și la un ministru, ca să nu mai vorbesc de pulitrucii din afara clasei conducătoare?

Uitați-vă la Nelu Tătaru, insipidul ăla de ministru al Sănătății din vremea pandemiei. Cine era ca el în urmă cu trei ani! Umpluse orașele de „cosmonauți” și „troșcolete” ale morții cu care cărau bolnavii de la domiciliu la spital, de ziceai că eram într-un film de Hitchcock. Prezent seară de seară la televizor, mai ceva ca Ceaușescu în vremurile lui bune. Nevastă-sa, farmacistă în Vaslui, vindea măștile alea obligatorii la preț de cocaină.

Și uite ce a ajuns musiu astăzi. Să fie cercetat pentru luare de mită în formă continuată. Cel puțin 57 de pacienți din Huși, județul Vaslui, i-au lăsat câte o amintire după ce i-a operat fostul ministru. Nu mult, că s-o fi gândit: „Bă, decât să le iau eu băutura de la gură, (că știți bine că la Vaslui se bea, nu se glumește) mai bine să dea ei cât îi lasă inima.” Fără tarif prestabilit, bieții pacienți îi lăsau ba o sută de lei (Bă, ce dracu, până și la muzicanți dai mai mult), ba două, dar nu mai mult de 500 de lei.

Într-o zi, o băbuță, să nu meargă cu mâna goală, i-a dus o găină. Doctorul-ministru nici nu a dojenit-o că nu i-a adus mai mult, dar nici nu i-a zis să o ia înapoi acasă. Și uite așa s-a dus vorba, și de la găina cu sau fără pene s-a ajuns la cofragul cu ouă. Împachetat frumos, cu staniol strălucitor și o fundiță la fel de sexi, să nu se prindă DNA-ul.

Vai de curu’ nostru, cine a ajuns să conducă țara asta!

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/