Ofițerii de la Direcția Generală Anticorupție și procurorii DIICOT din Caraș-Severin au mers pe urmele jafului de la Băile Herculane și au stabilit componența grupului infracțional organizat care a prăduit tot ce era mai frumos în stațiunea de pe Valea Cernei, precum și modul de operare al acestuia.
În urma unei anchete întinse pe durata a mai mulți ani, s-a stabilit, fără îndoială, că Iosif Armaș, fostul portar de hotel, este liderul grupării infracționale și că acesta s-a impus nu pentru că ar fi fost în măsură să inspire teamă sau respect și nici pentru că ar fi avut putere financiară. Armaș s-a impus ca lider datorită funcțiilor pe care le deținea în cadrul societăților implicate în schema infracțională. El era președintele Consiliului de Administrație al SC Hercules SA, acționar majoritar și administrator special al SC Argirom Internațional SA, firmă care la rândul ei deținea peste 60% din acțiunile SC Hercules SA, și acționar majoritar prin aceeași SC Argirom Internațional la SC Zahărul Călărași SA. Astfel, spun anchetatorii, Armaș a avut puterea de a convinge persoanele de care avea nevoie să adere la grupul infracțional.
Al doilea rol ca importanță în grupul infracțional îi este atribuit lui Filip Răiescu, un apropiat al lui Iosif Armaș, cei doi fiind rude. „Este omul cel mai de încredere al lui Armaș Iosif pe durata întregii existențe a grupului infracțional, adică de la prima înstrăinare a imobilelor până la final, când activele au fost sustrase, iar banii obținuți au fost însușiți.”, se reține în sarcina acestuia.
Gavril Adamescu e trimis și el în judecată. Era persoana de încredere a lui Iosif Armaș care răspundea de partea economică/contabilă și cunoștea bine situația financiară și patrimoniul SC HERCULES SA, acesta fiind angajatul acestei societăți încă dinaintea privatizării.
Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Ilie Iova, va da și el socoteală instanței de judecată. Director Executiv până în iunie 2008 la SC Hercules SA Iova ar fi sprijinit gruparea infracțională prin semnarea unor contracte, convenții care au dus la crearea unor titluri executorii și la executări silite. „Prezența sa efectivă în gruparea infracțională a fost relativ una scurtă, însă în perioada de timp în care a făcut parte din grupare, activitatea sa infracțională o apreciem ca fiind una substanțială.”, precizează procurorul de caz.
Adrian Fiat, director comercial al SC Hercules SA, era o persoană ușor de manipulat în întocmirea de acte și înscrisuri necesare înstrăinării bunurilor și a participat la constituirea grupului infracțional alături de Iosif Armaș.
Valeriu Verbițchi, trecut la cele veșnice în perioada derulării investigațiilor, fusese racolat în grup în anul 2009, direct de către Iosif Armaș. Inițial, Verbițchi s-a prezentat ca un om de afaceri, potent financiar, interesat în investirea în mod real în turism și care, înțelegând situația reală din SC HERCULES SA a încercat să pună capăt abuzurilor liderului prin contestații legale. „Tocmai acest comportament oarecum incomod l-a determinat pe lider să îl atragă pe Verbițchi Valeriu în cadrul grupului, văzând o oportunitate de scoatere a unor active din SC HERCULES SA cu ajutorul unui om de afaceri potent financiar și, totodată, asigurându-și protecția grupării infracționale prin anihilarea unor eventuale contestații și acțiuni civile pe care Verbițchi afirma că urmează să le promoveze. Interesat în obținerea a cât mai multor clădiri importante din Băile Herculane, Verbițchi a aderat la grup, acceptând să sprijine gruparea în promovarea unor executări silite fictive sau în promovarea unor vânzări la un preț subevaluat.”, se reține în rechizitoriul DIICOT.
Un alt om de afaceri trimis în judecată în mega dosarul jafului de la Băile Herculane este Mihail Cionca. A fost racolat în grup pentru a sprijini prin încheierea de antecontracte și contracte fictive devalizarea SC Hercules SA. N-a făcut-o dezinteresat. A obținut pentru activitatea prestată două imobile de la SC Hercules SA la prețuri subevaluate.
Racolată de Iosif Armaș a fost și Monica Angela Mihu, fostă Borza, administrator judiciar al SC Argirom Internațional SA fără de care înstrăinarea activelor Sc Hercules ar fi fost imposibilă. Activitatea acesteia a fost mai apoi continuată de lichidatorul judiciar Victorița Oprița, au stabilit organele de cercetare penală.
Cercetările i-au condus în acest dosar pe cei de la DGA și DIICOT Caraș-Severin și la Valentin Costea, director executiv al ANRSPS – UT 350. „Din proprie inițiativă, în perioada 2001 – 2008 a fost cel care a intermediat și ajutat pe Iosif Armaș să obțină de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale o formă de împrumut, concretizat în acordarea unei cantități de zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat către SC Argirom Internațional SA, cu drept de vânzare, dar și cu obligația de a reconstitui stocul pe cheltuiala sa în termen de 180 de zile. Ulterior celor 180 de zile, Valentin Costea a continuat să cultive relația cu Iosif Armaș prin depozitarea cantității de zahăr cristal ce constituie stoc de rezervă de stat, astfel că acesta nu s-a mai regrupat în depozitele administrației statului. Ulterior, stocul a fost mărit, ajungându-se în urma unor acte adiționale ca SC Argirom Internațional SA să dețină în custodie în 2006 cantitatea de 11.645.735,1 kg zahăr cristal. De la această dată și până în prezent, Iosif Armaș nu a mai realizat regruparea zahărului lăsat în custodie de ANRSPS în cantitate certă de 9.960.680kg producând un prejudiciu cert ANRSPS în cuantum de 43.288.697,99 lei.”, e acuzat Costea. În plus, acesta a racolat-o și a determinat-o pe Mariana Savu, juristă a ANRSPS UT 350, să sprijine grupul infracțional. Costea a ieșit la pensie în 2013, dar a ținut permanent legătura cu Mariana Savu, actualmente Samson, îndrumând-o la o conduită favorabilă activității infracționale a grupului, în sensul amânării executării silite a bunurilor cu care Armaș gajase împrumutul constând în munți de zahăr. „Se reține că numitul Valentin Costea prezintă un grad de pericol social ridicat întrucât în modul similar celui prezentat a gestionat și zahărul ce constituia stoc rezervă de stat ce urma să fie depozitat la SC ZAHĂRUL BOD SA Brașov, pentru această faptă de abuz în serviciu și corupție fiind trimis în judecată de DNA Brașov”, mai arată DIICOT.
Filip Răiescu jr, fiul directorului general Filip Răiescu, a intrat și el în grupul infracțional în decembrie 2007, ajutând la crearea cadrului aparent legal care a condus ulterior la însușirea unor imobile de către Beatrice Astrid Hrelescu, imobile care, ulterior au ajuns în posesia unor membrii ai grupului. E vorba despre 7 imobile.
Stana Paraschiva Răiescu, Anastasia Armaș și Iancu Armaș, angajați ai societății și totodată rude apropiate și persoane de încredere ale lui Iosif Armaș, vor explica în sala de judecată de ce au fost de acord cu menținerea în funcții chiar și fără plata salariului pentru perioade mari de timp deși conștientizau că vor urma executări silite
Anișoara Adamescu și Icoana Pătruț, două angajate ale SC Hercules, sunt și ele trimise în judecată. Ancheta a stabilit că au împrumutat societatea cu sume de bani stabilind o dobândă cu mult mai mare decât cea legală, fapt ce denotă că scopul acestora a fost acela de a scoate banii din societate și nu acela de a salva SC HERCULES SA.
Pavel Muntean a împrumutat și el societatea reprezentată de Filip Răiescu, cu sume de bani, stabilind o dobândă cu mult mai mare decât cea legală, fapt ce denotă că scopul acestuia a fost același: scoaterea banilor din conturile SC Hercules.
Ion Mircea Golopența, spun procurorii, a aderat la grupul infracțional în anul 2008, la propunerea directorului general Filip Răiescu, care a profitat de existența unui litigiu civil care putea fi transformat într-o tranzacție generatoare de dobânzi uriașe. S-a ajuns la penalități de 0,5% pe zi de întârziere, adică 182% pe an, în contextul în care dobânda legală era de aproximativ 10% pe an. Așadar, mai mare cu 1800%!
Cum toate aceste șmenuri erau deja investigate de DGA Caraș-Severin și DIICOT Caraș-Severin, își face intrarea în grupul infracțional Alexandru Gavrilescu, care a reușit să-i ia locul lui Iosif Armaș la coordonarea activității SC Hercules SA devenind Președintele Comitetului Creditorilor direct și prin firmele controlate de el. Apoi s-a asigurat că este numit ca administrator judiciar al societății un om de-al său: Marius Cristian Ghiță.
Inițial, interesele lui Gavrilescu erau în contradicție cu cele ale lui Armaș, ambii, exponenții unor grupuri de interese de la nivel central, însă atunci când interesele au cerut-o, cei doi au înțeles să pactizeze, au stabilit organele de cercetare penală.
„Ca atare, inițial, Alexandru Gavrilescu a fost un membru al grupului care a sprijinit activitatea de delapidare a lui Iosif Armaș, activitate concretizată în transferul unor bunuri pe care Iosif Armaș le gestiona în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al SC HERCULES SA, către Valeriu Verbițchi. Începând cu luna aprilie 2016 devine cel ce coordonează în continuare activitatea grupului infracțional, fiind un adevărat lider datorită poziției pe care și-a asigurat-o, de creditor majoritar, dar și datorită potenței financiare de care dispune, putere creată de creanțe realizate prin circuite financiare fictive.”, se reține în sarcina acestuia.
În aprilie 2016, Gavrilescu l-a racolat în grupul infracțional și pe Marius Cristian Ghiță, care cunoștea în detaliu ceea ce se așteaptă de la el. Tot atunci s-a alăturat devalizatorilor și Mioara Dumitrache, practician în insolvență, care a executat toate comenzile lui Gavrilescu.
Mult mai multe spune însă numele Gheorghe Brad, membru al grupului racolat tot de către Gavrilescu. Executor judecătoresc, fost procuror, Brad a ajutat la dobândirea de către Gavrilescu, prin firmele controlate de familia sa, a imobilelor lui Verbițchi, pe care acesta le-a sustras ilegal de la SC Hercules. În calitate de executor judecătoresc, Brad a dispus executarea silită a 12 bunuri asupra cărora exista sechestru legal instituit de rang 1 în vederea confiscării speciale/extinse, realizând astfel punerea în circuitul civil a unor bunuri indisponibilizate legal!
Antoanela Gavrilescu, soția lui Alexandru Gavrilescu, și-a pus la dispoziția grupului firmele a căror asociat/administrator este sau a fost de-a lungul timpului. Acum răspunde și ea în fața legii.
Practician în insolvență, Vasile Dumitru are și el calitatea de inculpat trimis în judecată. „A îndeplinit sarcinile trasate de Alexandru Gavrilescu Alexandru, chiar dacă acestea erau contrare atribuțiilor sale de serviciu și sarcinile vizau în special avizarea oricăror acte/tranzacții inițiate de Gavrilescu și firmele controlate de el, în dauna SC Grand Hotel Minerva 2002 SRL, firmă a cărui administrator judiciar era.
În sala de judecată e așteptat și Ion Armaș, care a sprijinit activitatea infracțională a grupării în scopul comiterii mai multor infracțiuni de delapidare, spălare de bani, înșelăciune și abuz în serviciu. Frate cu Iosif Armaș, Ion Armaș e acuzat că a participat la sustragerea sumelor de bani obținute urmare a executărilor silite efectuate de membrii grupului. Răspunde în fața legii și Iancu Hrelescu, care începând cu luna decembrie 2007 a constituit grupul infracţional organizat împreună cu liderul Iosif Armaș, avocatul Dorin Mărescu, directorii Iova Ilie, Filip Răiescu și Gavril Adamescu, în sensul că a participat la crearea cadrului aparent legal care a condus la însuşirea pentru membrii grupului sau pentru alţii a unui număr de 7 imobile aparţinând SC Hercules SA.
În această afare murdară cu cele 7 imobile ar fi intrat și executorul judecătoresc Ion Sima, fost Sima – Pinteală. E acuzat că a efectuat executările silite ale imobilelor în cauză, cu încălcarea legii! Începând cu luna martie 2008 a aderat și sprijinit grupul infracţional și Adrian Petru Andrițoiu, care a efectuat rapoarte de evaluare pentru imobilele executate silit fără a fi anume desemnat în cauză de executorul judecătoresc Ion Sima Pinteală Ion, fără a beneficia de informațiile necesare din partea debitorului SC Hercules SA, creând astfel cadrul aparent legal al executărilor silite efectuate de Sima Pinteală Ion, având ca rezultat final scoaterea imobilelor din patrimoniul SC Hercules SA și însușirea de către membrii grupului sau de către alte persoane. Tot despre aceste tranzacții va da socoteală și avocatul Dorin Mărescu.
DIICOT îl acuză și pe Ion Tabugan, parlamentar la acea vreme, că l-ar fi ajutat pe Armaș în constituirea unor creanțe cu ajutorul cărora ulterior scoate din patrimoniul SC HERCULES SA suma de 85.000 de euro, prin executare silită, dobândind în plus suma de 6.885 Euro. În plus, că ar fi cumpărat imobilul Grota Haiducilor în anul 2009 de la membrii grupului infracțional organizat, cunoscând faptul că acest bun provine din săvârșirea de infracțiuni, adică din delapidarea SC Hercules SA.
Pe lista inculpaților se află și Mihai Țimonea, care, începând cu luna martie 2010, a aderat și sprijinit grupul infracţional din care făceau parte Armaș, Mărescu și Iancu Hrelescu, în sensul că a participat la crearea cadrului aparent legal care a condus la însuşirea pentru membrii grupului sau pentru alţii a unui număr de 3 imobile aparţinând SC Hercules. Trei dintre cele mai importante din stațiune!
Dosarul jafului de la Herculane e trimis în instanță. Deocamdată se dezbat chestiunile premergătoare cercetării judecătorești, în cameră preliminară.
Rămâi pe expressdebanat.ro pentru a afla detalii explozive despre cum a fost jefuită „Perla Banatului”!