AUDIERE PUBLICĂ. Munții Țarcu, zonă de sălbăticie? Peste 80% dintre locuitori se opun! [VIDEO]

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Lobby pentru Banatul de Munte a prezentat Raportul-sinteză al Comisiei de experți în urma audierii publice cu privire la dezvoltarea zonei Munții Țarcu.

Comisia de experți, formată din trei profesori universitari, dr. Ileana Rotaru, prof. univ. Mihai Tudor și prof. univ. Martin Olaru, a analizat cele 504 chestionare, depozițiile și luările de cuvânt din cadrul audierii publice, publicând un raport-sinteză cu privire la subiectul audierii: sălbăticirea sau dezvoltarea Munților Țarcu. Analiza sociologică a chestionarelor a fost făcută de către Kreativ Media Research, concluziile finale fiind că peste 80% din populația localităților din zona Munților Țarcu se opune sălbăticirii zonei, fapt ce a reieșit și din depozițiile prezentate la audiere.

Rolul Comisiei de experţi a fost de a inventaria cele 504 chestionare, precum si cele 40 de depoziţii scrise, dintre care 25 au fost susţinute verbal, în cadrul audierii publice, de a sintetiza problemele identificate de depozanţi, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor asupra dezvoltării mediului de afaceri şi a creşterii gradului de ocupare.

Depoziţiile scrise sau susținute verbal în cadrul audierii publice au reprezentat puncte de vedere provenite de la: unități administrativ teritoriale – 5; oameni de afaceri – 4; locuitori din zonă – 27 ; mediul universitar – 1 și primari – 3.

 

Concluziile participanților la audierea publică

O zonă turistică nu este căutată doar pentru atracțiile naturale și spectacolul naturii, ci și pentru atracțiile antropice făcute de mâna omului, totul într-o armonie și chiar simbioză între om și natură. De aceea, participantii la audierea publică consideră că prin conceptul european „Natura 2000”, în care este cuprins și arealul Munților Țarcu, se asigură suficientă protecție în dezvoltarea echilibrată a zonei și păstrarea faunei și florei din munți. Restricții suplimentare, stabilite prin dezvotarea conceptului de „Zonă de sălbaticie“, vor determina imposibilitatea legală a oricarei investiții care să genereze valoare adaugată pentru locuitorii zonei respective.

Oricât de bune ar fi intențiile pentru grija de mediu și animalele sălbatice, fără grija față de oameni, totul este în zadar. Dacă localnicii din zona de munte, din sate și cătune, nu pot să-și câștige existența, vor părăsi zona de bună voie, fără să fie obligați. În timp ce în alte țări se oferă „recompense” pentru a repopula astfel de zone, politicile publice din România pun tot mai multe obstacole în calea oamenilor, astfel încât cei care au mai rămas în satele de munte să plece și ei.

În opinia participanților la audierea publică, comunitățile din zona Munților Țarcu trebuie să-și poată determina viitorul, participând în mod direct la elaborarea și pormovarea unor direcții strategice ce privesc dezvoltarea comunităților din care fac parte. Lipsa unor viziuni de acest fel are ca efect o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se ratează multe oportunităţi şi se consumă iraţional resurse importante.

Dezvoltarea zonei nu poate ține de bunul plac al unor organizații nonguvernamentale, care, de dragul unor fonduri externe, hotărăsc viitorul unor comunități întregi, ci reprezintă o problemă a comunităţiilor respective, singurele îndreptățite să-și definească aceste obiective strategice și să le transpună în programe operaţionale pe care să le promoveze în relaţia cu instituţiile decidente. De aceea, participanții la audierea publică și-au exprimat dorința ca inclusiv custodia sitului Natura 2000 – Munții Țarcu să fie asigurată de ONG-uri locale, nu din alte zone ale țării, pentru a avea siguranța că se cunosc problemele specifice locale și pentru ca populația să aibă acces la informație mult mai ușor.

Munții Țarcu au un potențial turistic însemnat, iar pentru ca zona să devină cu adevărat o destinație turistică pentru vizitatori și un loc de bunăstare pentru locuitori, este nevoie de dezvoltare economică durabilă și nu stopând dezvoltarea prin implementarea conceptului de „Zonă de sălbăticie”.

Consultarea comunității

Sălbăticie sau dezvoltare nechibzuită sunt extremele care fac mult rău Munților Țarcu. Este nevoie de cumpătare și măsură în toate acțiunile viitoare. Dezvoltarea economică durabilă a județului Caraș-Severin trebuie sa aibă în vedere folosirea tuturor resurselor și a patrimoniului natural pe care-l are acest județ, pentru a face din turism, din producția de energie regenerabilă, prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale, pomicultura, creșterea animalelor etc. motoare pentru dezvoltare economică și bunăstare. Asupra acestor lucruri trebuie să decidă oamenii locului, în cunoștiință despre ce se întâmplă cu ei și în jurul lor. Pentru aceasta este nevoie de informație și comunicare interactivă, așa cum s-a dorit prin organizrea audierii publice din data de 16 decembrie 2017, în localitatea Zăvoi.

Concluzia finală, desprinsă atât prin intermediul celor 504 chestionare completate de locuitorii satelor aflate în arealul determinat de Muntele Țarcu, cât și prin depozițiile scrise și intervențiile din cadrul audierii publice, este că aceste comunități resping cu fermitate demersurile WWF privind declararea Muntelui Țarcu ca zonă de sălbăticie, considerând restricțiile existente acum, pentru zonele care fac parte din siturile Natura 2000, suficiente pentru a asigura protecție pentru întreaga floră și faună, ceea ce permite o exploatare echilibrată a oportunităților oferite de munte, spre folosul dezvoltării economice și sociale a întregului areal.

• Tweet
• Pin It