Povestea Ioanei Olariu sau când cancerul transformă o fetiță într-o „prințesă războinică”

„Mami, pe mine boala asta nu mă doboară, că eu mă lupt cu ea, mă bat cu ea!”, au fost vorbele rostite de Ioana atunci când a aflat că e bolnavă. Haideți să fim și noi parte din miracolul Ioanei și să o ajutăm printr-o donație!

Pentru mulți dintre noi, zilele se scurg firesc, monoton. Urmăm cursul vieții, îndeplinindu-ne îndatoririle zilnice ca și cum mereu va exista un „mâine”, o altă zi în care ne promitem că ne vom bucura mai mult de darul vieții și de oamenii dragi.

Sunt însă familii care prețuiesc fiecare clipă și care privesc spre „mâine” cu teamă și speranță deopotrivă, pentru că o boală le-a schimbat cursul vieții și perspectiva asupra prezentului. Printre aceste familii se numără și familia Olariu din Reșița, pentru care viața s-a schimbat în urmă cu 7 luni, atunci când fetița lor, Ioana, a fost diagnosticată cu cancer agresiv, osteosarcom la femurul drept.

Mereu veselă și plină de viață, foarte activă, fie zburdând, fie pe trotinetă, Ioana își trăia copilăria din plin. Până într-o zi, când un accident grav de circulație avea să îi schimbe viața în luna decembrie a anului 2024. De o perioadă, copila avea dureri mari la piciorul drept, însă ceea le ce părea medicilor a fi doar reumatism, avea să se transforme într-un diagnostic crunt. În urma accidentului, atât fetița, cât și mama ei au fost rănite, Ioana având dublă fractură chiar la piciorul drept. Astfel, după o săptămână, familia Olariu a aflat că fiica lor are o tumoare, care, de la 10 centimetri a crescut la 40 de centimetri, începând astfel lupta aprigă cu cancerul.

„Mami, pe mine boala asta nu mă doboară, că eu mă lupt cu ea, mă bat cu ea!”, au fost vorbele rostite de Ioana atunci când a aflat că e bolnavă.

„Deși am fost și eu rănită rău în urma accidentului, am ales să mă externez și să plec cu copilul meu la București, întrucât doctorii de la Timișoara au spus că, pentru Ioana, nu există altă șansă decât amputarea piciorului. Nu am vrut să accept faptul că fiica mea va rămâne fără picior, așa că am transferat-o la București, unde doctorii au promis că vor face tot ce le stă în putință pentru a o salva, iar eu știu că fetița mea e puternică și luptătoare”, povestește mama Ioanei.

De atunci, Ioana a trecut prin mai multe intervenții, prin care i-a fost extrasă tumoarea și i-a fost montată o proteză de ciment. În prezent, fetiței i se administrează citostatice, la sfârșitul curei urmând o nouă operație de înlocuire a protezei de ciment cu una de titan.

Înainte de operația prin care s-a extras tumoarea, Ioana s-a trezit în miezul nopții, povestindu-i mamei ei că a avut un vis frumos, în care Iisus Hristos a intrat în salonul de spital, s-a atins de piciorul ei și a plecat cu tumoarea, afirmând fericită: „Mami, Iisus Hristos m-a vindecat, nu mai am nimic, sunt sănătoasă!”

Până la acest deznodământ fericit, Ioana mai are de parcurs niște etape dificile, constând într-o operație grea și o perioadă lungă de recuperare. Nici cura de citostatice nu este ușoară, întrucât fetița are o cameră instalată la piept, prin care i se administrează substanțele și la care săptămânal i se schimbă acul, durerile fiind foarte greu de suportat.

„Ioana s-a obișnuit deja cu durerea și îi încurajează pe toți copilașii internați să fie puternici și luptători, spunându-le că «nu doare, e în imaginația voastră că doare, e frică mai mult decât durere». E o fetiță miloasă, în spital i se spune «fetița cu chip de înger» și «Ioana, prințesa războinică», pentru că luptă, cu zâmbet și multă credință, nu doar pentru ea, ci și pentru ceilalți», a adăugat, printre lacrimi, doamna Olariu.

Ioana, în suferința ei, reușește să fie încurajare și mângâiere pentru alți copii bolnavi. Printre „armele” ei, se numără pensula și acuarelele, cu care realizează picturi deosebite, pe care spitalul „Marie Curie” din București le promovează printr-o expoziție amenajată în spital. De asemenea, o parte dintre picturile Ioanei au ajuns la Galeriile de artă din Barcelona, Spania și din București, printr-o organizație caritabilă.

Picturile Ioanei Olariu, realizate în spital„Prințesa războinică” își învinge propriile lacrimi pentru a dărui zâmbet și culoare acolo unde durerea strigă. Este timpul să ascultăm și noi strigătul, de prea multe ori tăcut, tăinuit în zâmbet de înger, al copilei curajoase, care se străduiește să învingă lupta cu cancerul. Haideți să fim și noi parte din miracolul Ioanei și să o ajutăm printr-o donație în următoarele conturi:

Nume titular: Persida C. Olariu

Cont: RO77 RZBR 0000 0600 2775 3520

Cont curent EUR

Cont: RO52 RZBR 0000 0600 1796 6185

Cont curent RON

Beneficiar

Corolina Olariu

IBAN

RO82 REVO 0000 1343 6201 6248

 

• Tweet
• Pin It