Asociația Nevo Parudimos și GAL-urile, în parteneriat pentru incluziunea romilor

Capacitarea GAL-urilor rurale din România pentru incluziunea romilor, la nivelul comunităților, un răspuns activ la provocările sociale, de mediu și economice actuale – o nouă inițiativă, marca Nevo Parudimos Reșița.

Sub egida CLLD (Dezvoltarea locală condusă de comunitate), Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală, în parteneriat cu Asociația Nevo Parudimos au organizat o serie de întâlniri de capacitare a societății civile și identificare a provocărilor cu care se confruntă comunitățile de romi în România. În cadrul întâlnirilor au fost aduse în discuție o serie de probleme cu care se confruntă comunitățile de romi, fiind formulate o serie de recomandări în vederea soluționării acestora.

„Am încercat să dezvoltăm parteneriate între GAL-urile rurale și societatea civilă a romilor din România, unde am avut 3 obiective mari:

-să capacităm societatea civilă ca să poată să lucreze cu Gal-urile,

-să capacităm GAL-urile să înțeleagă mult mai bine comunitățile de romi și tot ce înseamnă munca în comunitățile defavorizate,

– am intensificat activitatea de lobby la instituțiile responsabile ca să existe, în continuare, acele criterii de selecție prin care GAL -urile primesc punctaj suplimentar dacă au ca și membrii, în cadrul GAL-ului, organizații de romi, dar și dacă au măsuri care vizează comunitățile defavorizate.” a declarat Daniel Greblendinger, directorul Asociației Nevo Parudimos, Reșița.

Pe parte de societate civilă romă, au fost formate 420 de persoane din toată țara, câte 60 din fiecare regiune, iar în ceea ce privește Gal-urile, și acolo s-au format aproximativ 400 de persoane. De asemenea, au existat o serie de întâlniri în care s-a promovat ideea de a se dezvolta rețele și parteneriate între GAL-uri și ONG-urile de romi și s-a pus accent pe colaborarea între entitățile din teritoriu.

Tot în cadrul acestor întâlniri s-au prezentat rezultatele cercetării legate de impactul și rolul GAL-urilor în mediul rural românesc, cu scopul de a informa atât Ministerul Agriculturii cât și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, despre rolul GAL-urilor și cum văd comunitățile locale această linie de finanțare.

„Intențiile de viitor sunt de a continua această inițiativă, de a multiplica acest lucru și la celelalte tipuri de organizații nonguvernamentale, sau, eventual de a încerca  capacitarea societății civile în mediul rural, în general, pentru că nu doar ei au nevoie de sprijin și dezvoltare în România, ci societatea civilă, în general.”, a mai spus Daniel Greblendinger.

Dintre cele mai stringente probleme identificate, cu care se confruntă romii, se numără: creșterea gradului de discriminare împotriva romilor, lipsa unor reacții ferme a autorităților față de fenomenele de discriminare și excluziune socială împotriva romilor, accesul mult mai redus la servicii publice odată cu mutarea acestora în mediul online pe timpul pandemiei, dar și lipsa echipamentelor care să le permită acestora să acceseze servicii online.

De asemenea, un alt minus pe „ordinea de zi” este și lipsa unor organizații/ structuri/ instituții care să reacționeze prompt și rapid la fenomenele de excluziune și discriminare împotriva romilor, precum și nivelul foarte redus de pregătire al persoanelor de etnie romă care au ajuns în funcții publice si lipsa de experiență a acestora, care au dus la creșterea gradului de excludere și marginalizare.

Una dintre problemele cele mai stringente atunci când vine vorba de incluziunea romilor este și creșterea numărului de copii de etnie romă care nu frecventează învățământul deoarece școala online nu este accesibilă pentru ei, și mai ales că foarte mulți dintre aceștia au părinții plecați în străinătate.

Programul a fost realizat în cadrul proiectului finanțat prin fonduri norvegiene, prin proiecte strategice și implementat, în perioada 2022 – 2024, până acum.

• Tweet
• Pin It