Tânăra reșițeancă este implicată și în alte proiecte de importanță deosebită pentru comunități din Reșița și Timișoara.
Face parte din colectivele de specialiști care au pus pe picioare proiectele în baza cărora are loc amenajarea promenadei de pe malurile râului Bârzava, restaurarea funicularului din Reșița și este coordonator la „Ecluze pe Bega”, inițiativă ce propune o nouă viziune pentru râul Bega, pe toată lungimea acestuia.

De asemenea, lucrează pe proiecte ce vizează patrimoniu cultural, în colaborare cu Muzeul Astra din Sibiu: restaurarea Bastionului Soldisch, pavilionul etnografic și recrearea mai multor case cu specific oltenesc pentru constituirea unui Muzeu al Satului în Cernătești, lângă Craiova.
Am punctat doar câteva dintre cele mai importante realizări ale Alexandrinei Ciortuz (stabilită la Timișoara) aflată la început de drum într-o profesie ce presupune multă încredere, adaptabilitate, disciplină și siguranță de sine. Valori pe care le-a dobândit de-a lungul anilor, prin educație și cultură, prin experiențe personale și de familie, provocări generate de mobilități între România și Peninsula Iberică. De la cinci ani și până la vârsta liceului a locuit și a fost integrată în sistemul de învățământ din Portugalia, apoi alți doi ani în sistemul din Spania. A revenit în orașul natal, la Reșița, pe la 14 ani, când firesc, readaptarea a fost marea provocare. „Problema mea era limba română, pe care nu o mai știam prea bine, dar am trecut de examene, am recuperat și pot spune că m-am integrat destul de repede, la Liceul Traian Lalescu.” De apreciat faptul că vorbește fluent cinci limbi, pe lângă limba maternă, portugheza, spaniola, catalana și engleza. Este mândră și apreciază decizia mamei de a pleca din țară, fapt care i-a creat numeroase posibilități de locuire în diverse zone, de cunoaștere și adaptare.
În urmă cu câteva zile, pe pagina sa de socializare, Alexandrina Ciortuz aducea la cunoștință reușita unui proiect personal: „Sunt super entuziasmată să împărtășesc că «Pedale», proiectul meu de mobilitate urbană axat pe mersul cu bicicleta, a fost selectat ca finalist în inVest, primul accelerator de mobilitate urbană din România!

Ca arhitectă care ține profund la orașe și la mersul pe bicicletă, am văzut din proprie experiență cât de mult mai avem de muncă atunci când vine vorba de infrastructură sigură și conectată. De-a lungul anilor, am avut norocul să lucrez la proiecte de spațiu public și mobilitate în întreaga regiune, de la reconfigurarea zonelor pietonale și pentru biciclete din Reșița până la coordonarea «Ecluze pe Bega», o inițiativă transfrontalieră care reconectează România și Serbia prin navigație fluvială, protejând în același timp ecosistemele locale.
«Pedale» a crescut dintr-o nevoie personală de a ieși din bula profesională și de a explora cum putem face mersul pe bicicletă mai sigur, mai inteligent și mai accesibil prin colaborare și un strop de curiozitate. Acum dezvoltăm «Pedale» ca o aplicație dedicată comunității de bicicliști, care va ajuta la maparea rutelor mai sigure, va arăta starea reală a pistelor existente și va oferi autorităților date utile pentru a planifica infrastructura într-un mod mai inteligent, cu vocea cicliștilor în centru.”
Rețeaua de piste de biciclete din Timișoara, deși pare extinsă, aproape 80-90 de kilometri, este fragmentată și tocmai acest lucru se propune prin aplicația „Pedale”: o infrastructură velo interconectată și mai sigură pentru utilizatori.

După cum am menționat, tânăra arhitectă face parte din colectivul de specialiști care a pus pe picioare proiectul de anvergură numit „Generarea unei conexiuni între nucleele Govândari și centru”, care va aduce Reșiței, un plus de atracție și de confort. Sunt propuse: „alei pietonale și velo peste râul Bârzava, toaletarea și suplimentarea vegetației de pe maluri, un sistem integrat de iluminat controlat prin telegestiune, precum și o subtraversare a podurilor CFR prin albia râului, pe un sistem de flotoare modulare, pentru a asigura continuitatea traseului de biciclete.”
„Ca arhitecți (mai ales la început de drum) rar avem ocazia să vedem cum proiectele noastre trec rapid de la concept la șantier. De obicei, durează ani până când munca noastră prinde contur în realitate, așa că momente ca acesta sunt cu atât mai valoroase. Sunt fericită să împărtășesc că un proiect public important la care am lucrat în cadrul Biroului D Proiect a intrat recent în faza de execuție!

Realizat în colaborare cu arhitecta Oana Stănescu, (stabilită la New-York) și arh. Werner Sobek din Germania, proiectul aduce aproximativ 5 km de piste pentru biciclete și șase poduri noi pietonale și velo de-a lungul râului Bârzava, în Reșița, orașul în care m-am născut și pe care l-am redescoperit ca adolescentă. A fost primul meu proiect de scară mare după absolvire, iar faptul că am putut contribui la transformarea Reșiței într-un oraș mai conectat și mai prietenos cu bicicleta mă bucură enorm. În paralel, am dezvoltat și proiectul de restaurare a funicularului, un reper local drag, care sperăm să își înceapă și el curând transformarea. După trei ani de muncă, faptul că lucrările încep la doar 18 luni după predare, mai ales pentru un proiect public într-un oraș mic, reprezintă un pas important înainte.”
„Ecluze pe Bega” este un alt proiect coordonat de tânăra arhitectă, despre care vorbește cu mândrie. „În primul an, în 2022 a primit finanțare, anul următor, în 2022, am scris o carte și în 2023 am realizat un scurt metraj documentar. A produs efecte mai ales prin faptul că a arătat cât de important este canalul Bega, singurul navigabil din țară. Proiectul acesta s-a născut și din dorința de a ajunge la oameni și a aduce comunitatea mai aproape de apă.”
Alexandrina Ciortuz spune că și-a ales profesia din pasiune pentru artă în general și pentru desen în special, fiind influențată de cunoașterea dobândită în sistemul portughez de educație. „Acolo se pune foarte mult accent pe activități extra curriculare, iar noi în perioada claselor I-IV, am vizitat aproape întreaga țară observând arhitectura orașelor, clădirile istorice, moduri de locuire. Dintotdeauna pasiunea mea a fost desenul și știam că voi urma ceva în domeniul artei, dar nu știam ce anume. Arhitectura mi se părea așa, ceva foarte greu de atins, potrivită mai mult pentru copiii care duc tradiția în familie mai departe.”

Și totuși…de la gând și până la realizare nu a fost decât un pas! Fire extrem de ambițioasă a reușit admiterea la Arhitectură, fără probleme. Încă din timpul facultății a profitat de puținul timp disponibil pregătindu-se pentru ceea ce însemna activitatea profesională ulterioară: „Am lucrat în grafică publicitară încă din anul I de studenție, ceea ce pentru mine a fost un mare câștig. Ulterior am continuat part-time la o corporație, pe social-media în limba portugheză. Eu spun că un job te disciplinează, te ajută să diversifici activitățile, să știi să gestionezi timpul. E foarte util să lucrezi, să acumulezi experiență.”
„Arhitectura este foarte personală, într-un fel te consumă și trebuie să știi cum să te încarci. Eu, de pildă vreau să fac ateliere cu copii. Am mai încercat la școli private din Timișoara și au avut succes. Voi relua din noul an școlar atelierele «Micul arhitect», pentru a le vorbi copiilor despre spațiu, să analizăm împreună mediul, să fie conștienți de tot ce se întâmplă în jurul lor. ”
La capitolul dorințe notăm… învățarea continuă. „Da, mă bate gândul să mai fac un master pe care aș dori să-l urmez în Portugalia. Aș mai vrea să mă apuc de ore de franceză, poate încep să studiez și italiană, asta ca să închei cu limbile latine, că pe urmă, cine știe, poate încep cu germana.”
Pentru a se destinde, Alexandrina Ciortuz recunoaște că cele mai importante lucruri le reprezintă călătoriile și sportul. Merge cât poate de des la sală, iese la pedalat cu bicicleta și își pune în valoare răbdarea și capacitățile creative în bucătărie.

Gătește cu plăcere și simte relaxarea atunci când produce pâine artizanală pentru consum propriu. Profită de puținul timp liber pe care-l are pentru a pleca alături de prieteni în drumeții montane. Este consecventă ideii că orice faci, te reprezintă și trebuie să faci bine. Sau măcar să fii în mare măsură mulțumit. „Nu să te consume, dar să fii mulțumit cu ceea ce faci și ceea ce rezultă din acțiunile tale!”
