Arbori de pe malul românesc al râului Nera, tăiați și transportați în Serbia? Cetățeni români bănuiți de complicitate

Tăierea mai multor arbori de pe malul românesc al râului Nera și transportarea acestora în Serbia pun la grea încercare buna colaborare a celor două state vecine. Incidentul pare să fi avut loc săptămâna aceasta, el fiind prezentat opiniei publice către Grupul Ecologic de Colaborare Nera, sesizat la rându-i de mai multe ONG-uri din Serbia cu care colaborează pentru monitorizarea conservării patrimoniului natural de pe cursul râului mai sus amintit. Unul din autori a fost deja reținut de autoritățile sârbe, dar se pare că au existat complici și în România.

„Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC NERA), organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, a fost sesizat de către ONG-urile din Serbia, cu care colaborează pentru monitorizarea conservării patrimoniului natural de pe cursul râului Nera, că, în perioada 26-27 noiembrie, de pe malul românesc al râului, în zona localității Pârneaura, au fost tăiați și transportați în Serbia arbori cu un volum total de cca 100 mc”, se arată în comunicatul transmis de reprezentanții GEC NERA.

Furtul de material lemnos a fost confirmat de către Inspectoratul Silvic al zonei din Bela Crkva, în acest caz fiind deja reținut unul dintre autori, ancheta poliției sârbe fiind în plină desfășurare pentru identificarea și tragerea la răspundere a tuturor celor implicați.

Deocamdată, mai multe instituții din România cu atribuții în zonă: Poliția de Frontieră, Administrația Bazinală de Apă Banat Timișoara, Primăria Socol și Garda Forestieră Timișoara au dat de înțeles că nu dețin date despre săvârșirea posibilelor tăieri.

„Sperăm ca, în perioada următoare, să primim mai multe informații în legătură cu ancheta care se realizează în România, în cazul în care o astfel de anchetă a fost demarată. La rândul nostru, vom reveni cu documente oficiale din anchetă, atunci când ele vor fi date publicității în Serbia”, au ţinut să transmită reprezentaţii Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

Potrivit unor surse, traseul frontierei româno-sârbe nu este pe mijlocul râului Nera, ci are un caracter sinuos, stabilit în urma Tratatului de Pace din 1919, și foarte puțini responsabili cunosc cu exactitate traseul frontierei de stat. Astfel, există posibilitatea desfășurării unor activități lucrative peste râul Nera, dar pe teritoriul statului vecin.