Ar trebui închisă Universitatea „Eftimie Murgu”?! Conducerea încalcă flagrant toate regulamentele!

Consiliul de Administraţie şi Senatul universităţii reşiţene nu au nici cea mai mică intenţie de a face curăţenia ce se impune, ba dimpotrivă, încearcă să-i salveze pe cât mai mulţi dintre profesorii care au contribuit la eticheta de „zero stele” pe care „Eftimie Murgu” o are. Cel puţin aşa reiese din măsurile luate de forurile decizionale, în ciuda faptului că procurorii le-au dat mură în gură, prezentându-le chiar regulamentele interne ce au fost grav încălcate!

O mulţime de personaje direct interesate au luat foc după ce unele voci s-au întrebat în spaţiul public dacă nu cumva Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa ar trebui închisă ca urmare a dovezilor prezentate de Direcţia Generală Anticorupţie, în sensul că singurul scop al acesteia este îmbogăţirea ilicită a unor profesori. Unii dintre ei ajunşi la catedra universităţii pe orice alte criterii numai pe competenţă nu. Rectorul Doina Frunzăverde a promis măsuri fără precedent în învăţământul românesc, deşi în opinia sa au fost doar câteva cazuri izolate. Aşa au considerat şi Consiliul de Administraţie şi Senatul, care s-au mulţumit să ia act de demisiile a patru profesori: Mihăilă, Franţ, Oriol şi Vişan. Fiind începută urmărirea penală faţă de cei patru, practic, nu exista altă soluţie. Ceilalţi profesori însă care au cedat traficului de influenţă şi au călcat în picioare codul de etică şi deontologie profesională sunt toleraţi în continuare de forurile decizionale ale universităţii. Asta, probabil, deoarece şi printre membrii Consiliului de Administraţie şi ai Senatului se află destui care se simt cu musca pe căciulă.

Procurorul DGA se aştepta la o astfel de atitudine, cunoscând în detaliu cum funcţionează sistemul la „Eftimie Murgu”. Tocmai de aceea a aşezat pe hârtie o sumedenie de articole încălcate din regulamentul pe care tocmai conducerea universităţii l-a propus şi aprobat. „În Codul de etică şi deontologie profesională al Universităţii ,,Eftimie Murgu” Reşiţa se menţionează în art. 21 alin. 4 că studenţii de la programele de studii universitare de licenţă şi de masterat, precum şi doctoranzii au obligaţia să respecte dreptul la calitatea de autor a operei pe care o utilizează în realizarea articolelor, referatelor, lucrărilor de diplomă, de disertaţie şi de doctorat, prin citarea corectă şi/sau indicarea sursei de documentare. Alin.5: Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului”, a arătat procurorul DGA.

Mai departe, face referire la Art.22: „În Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa sunt interzise:

a) comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat;

b) plagiatul;

c) încredinţarea de către orice autor a produselor ştiinţifice publicate către o altă persoană spre a fi republicate sub alt nume decât cel al autorului/autorilor primari;

d) includerea unor date false în documentaţiile elaborate pentru participarea la competiţiile de granturi şi contracte naţionale/internaţionale, în dosarul pentru participarea la competiţiile de granturi şi contracte naţionale/internaţionale, în dosarul pentru participarea la concursurile privind ocuparea posturilor didactice/de cercetare ori în dosarul de angajare;

f) orientarea activităţii de cercetare a studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor în scopul obţinerii unui folos material sau personal nepatrimonial de către cadrul didactic îndrumător;

g) orice altă de formă de fraudă intelectuală precum: copiatul în cadrul examenelor sau concursurilor, fabricarea rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate;

h) condiţionarea participării şi promovării examenelor de către studenţi prin cumpărarea unor lucrări sau cărţi ale cadrelor didactice”.

Art.23 este şi el grav încălcat de zeci de profesori. Au plătit, deocamdată, doar patru.

„(1) Lipsa de onestitate academică semnifică toate tipurile de activităţi, care împiedică educaţia, dezvoltarea cunoaşterii, evaluarea corectă a performanţei studenţilor, cadrelor didactice şi a altor categorii de angajaţi.

(2) Următoarele fapte sunt interzise:

a) sprijinul neautorizat din partea unor persoane şi folosirea unor materiale de documentare interzise în timpul examinării (copiatul)”, prevede Art. 23.

Art.24 este şi el foarte clar: „(1) Constituie plagiat însuşirea/asumarea ideilor, metodelor, procedurilor, rezultatelor ştiinţifice sau tehnologice ale unui autor, indiferent de mijloacele prin care acestea au fost obţinute, precum şi preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor, fără a se indica sursa.

(2) Constituie plagiat, acţiuni cum sunt:

a) Compilaţia de fragmente din mai multe surse/autori, fără referinţe clare la textele sursă;

b) Preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea unor expresii din text şi/sau inversarea unor paragrafe/propoziţii/capitole;

c) Omiterea marcajelor clare de citare în text şi menţinerea lucrării sursă (carte, articol, alt referat, resursă web etc.) în bibliografia finală;

d) Prezentarea aceleiaşi lucrări la mai multe discipline – acest tip de plagiat poartă numele de autoplagiat.

(3) Plagiatul minor constă în:

a) Utilizarea greşită şi involuntară a materialelor şi citatelor, mai ales de către studenţii din primul an de studii;

b) Utilizarea excesivă a surselor, însoţită de o cantitate neglijabilă de muncă proprie;

c) Situaţia în care este plagiată o foarte mică parte din lucrare şi când partea respectivă nu este determinată în evaluare.

4. O acuzaţie de plagiat, pentru a fi validă, trebuie însoţită de dovada clară a plângerii, prin indicarea textului sau textelor din care se presupune că s-a plagiat şi a depunerii întregii documentaţii asupra lucrării ce urmează a fi analizată”.

Legea educaţiei naţionale nu are nicio valoare pentru conducerea Universităţii „Eftimie Murgu”. „Pentru garantarea, conform prevederilor art. 130 (1), lit. c) din Legea educaţiei naţionale, a originalităţii lucrărilor de licenţă, master, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea, au fost prevăzute mai multe măsuri cu conţinutul lor specific în situaţii de neasigurare a originalităţii lucrărilor invocate, urmând a fi aplicate, după caz, următoarele sancţiuni:

a) absolvenţilor în cauză:

a.1.) respingerea motivată a lucrărilor de către îndrumătorii / coordonatorii de referinţă;

a.2.) notarea lucrărilor în speţă, de către comisiile în faţa cărora se susţin, sub minimum necesar promovării, în caz de lipsă totală de originalitate, sau diminuarea notei ce urmează a fi acordată în acord cu contribuţia personală scăzută;

b) îndrumătorilor / coordonatorilor vizaţi:

b.1) una din sancţiunile prevăzute în Legea educaţiei naţionale, Carta Universitară şi prezentul cod, pentru personalul didactic şi de cercetare, în funcţie de gradul de vinovăţie a fiecăruia în parte;

b.2) interdicţia, pe perioadă determinată, a exercitării dreptului de îndrumător /coordonator”, prevede aceasta.

„De asemenea, în art. 10 din regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a examenelor se menţionează următoarele:

(1) Formele de examinare reprezintă aspectul formal, oficial al evaluării şi se definesc prin faptul că se finalizează prin acordarea unor note sau calificative care se înscriu în documentele oficiale privind rezultatele la învăţătură ale studenţilor. Sub acest aspect, sistemul de evaluare cuprinde:

a) examenele, prevăzute în perioada sesiunilor de examene (scris, oral testare sau combinaţii ale acestora);

b) colocviile, prevăzute înaintea sesiunilor de examene, în ultimele două săptămâni de activitate didactică ale fiecărui semestru (toate metodele de evaluare, în funcţie de specificul disciplinelor de învăţământ);

c) verificările pe parcurs, care presupun evaluarea în cadrul activităţilor didactice a cunoştinţelor şi competenţelor, prin:

● referate, proiecte, lucrări practice şi de laborator elaborate în cadrul activităţii de seminar, laborator şi în perioadele compacte de practică;

● portofoliile de evaluare, constând în pachete (dosare) de materiale reunite în jurul unei teme sau domeniu din cadrul disciplinei de învăţământ, abordate teoretic şi practic, realizate prin activitate independentă de către studenţi în cursul semestrelor sau al perioadelor de practică.

(3) Formele de examinare, precum şi ponderea acestora în stabilirea notei finale sunt precizate în Fişa disciplinei.

Art.13

(1) Pentru fiecare disciplină de învăţământ evaluarea studenţilor are loc în cadrul a două sesiuni de examinare: sesiunea semestrială şi sesiunea de reexaminare. Colocviile şi verificările pe parcurs, efectuate în cursul semestrului, se consideră că fac parte din sesiunea semestrului respectiv.

(2) Consiliul de administraţie poate aproba, pentru situaţii special, şi organizarea unor sesiuni de reexaminare extraordinare. Termenul limită de susţinere a examenelor este 30 septembrie.

(3) Pentru a participa la evaluarea în sesiunea de reexaminare extraordinară sau în sesiuni ulterioare acesteia, studenţii trebuie să completeze o cerere către decanul facultăţii şi să achite o taxă de reexaminare, în cuantumul aprobat de Consiliul de administraţie.

Art.15

(1) Un student poate fi admis la examinare numai după îndeplinirea obligaţiilor profesionale aferente disciplinei la care este evaluat, precum şi a obligaţiilor financiare (taxa de studii, taxele de reexaminare etc., dacă este cazul).

(2) Obligaţiile profesionale aferente disciplinelor se referă la frecventarea cursurilor, seminariilor, laboratoarelor, proiectelor şi finalizarea lucrărilor de laborator şi proiectelor.

(3) Obligaţiile profesionale şi amploarea lor, cuantificate în ore în concordanţă cu ponderea disciplinei în planul de învăţământ, se stipulează în Fişa disciplinei şi sunt prezentate studenţilor la primul curs de către titularul de disciplină.

(6) Titularii de disciplină aduc la cunoştinţa studenţilor rezultatele tuturor evaluărilor din timpul semestrului şi statutul dobândit, până la începerea perioadei de examinare.

Art.17

(2) Studentul, care, din motive obiective, nu se poate prezenta la examenul programat pentru grupa sa, poate solicita în scris decanului reprogramarea susţinerii examenului cu o altă grupă, care are acelaşi examinator.

Art.18

(1) Locul, ziua şi ora susţinerii examenelor se stabilesc de către decanatele facultăţilor, la propunerea grupelor de studenţi şi după avizul prealabil al cadrelor didactice examinatoare. Programul se stabileşte pe grupe şi se afişează la avizierul facultăţii şi pagina Web cu cel puţin două săptămâni înaintea începerii sesiunilor de examene semestriale.

Art.19

(1) Examinarea (examen, colocviu, verificare pe parcurs) se desfăşoară sub conducerea cadrului didactic, care a predat disciplina, asistat de cadrul didactic, care a condus seminariile/laboratoarele/lucrările practice etc. sau de către un alt cadru didactic de specialitate ori cu o specialitate înrudită. Se interzice susţinerea examinării cu un singur cadru didactic în sala de examinare.

Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 18 din 10 ianuarie 2011 prevede în art. 2:

(1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

(4) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

(7) În România învăţământul constituie prioritate naţională.

ART. 3

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt:

b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;

d) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

f) principiul răspunderii publice – în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;

ART. 8

Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

ART. 117

Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:

a) formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic”, a mai reţinut procurorul de caz.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public fac inutil orice alt comentariu: „De menţionat că acordarea unor astfel de lucrări de licenţă gata elaborate cu asigurarea unei note corespunzătoare de trecere a examenului de licenţă are efecte în ceea ce priveşte acordarea diplomelor de licenţă şi implicit a statutului de absolvent al unor studii superioare economice al unei instituţii de stat de prestigiu. În prezenta cauză, se constată că infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt în măsură să lezeze ordinea socială, respectul şi încrederea opiniei publice în desfăşurarea şi finalizarea procesului de învăţământ universitar de stat. De menţionat faptul că inculpaţii, în calitate de cadre didactice, nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, respectiv nu au procedat la examinarea corespunzătoare a studenţilor specializării Drept european şi internaţional cu ocazia desfăşurării examenelor de an la materia unde sunt titulari, permiţându-le acestora să copieze sau să le susţină în mod formal, prin punerea la dispoziţie de materiale în vederea copierii, eventual în cadru privat, în afara orelor de examinare, cu încălcarea cadrului legal, fapt ce a dus la o vătămare a interesului public, constând în nedobândirea unor cunoştinţe teoretice şi practice corespunzătoare de către studenţi, viitorii practicieni în specializarea drept european şi internaţional şi pentru care s-au alocat fonduri de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Totodată, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, faptele de natura celor reţinute în sarcina inculpatului suscită o tulburare a societăţii”.

• Tweet
• Pin It