Atacați de animalele sălbatice? Ce drepturi au păgubiții, căror instituții să se adreseze, care sunt obligațiile lor pentru a putea beneficia de compensații? Parcului National Cheile Nerei- Beuşniţa și WWF România au oferit răspunsurile.
8 sesiuni de informare și conștientizare a comunităților locale, cu privire la proiectul de revizuire a planului de management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița au fost organizate în această perioadă. Inițiatori sunt: Administrația Parcului National Cheile Nerei- Beuşniţa, Caraș-Severin, Asociația WWF România și Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”. Ca urmare a acestor întâlniri a rezultat necesitatea organizării a încă două sesiuni pe tematica compensațiilor pentru proprietarii de pădure din zonele protejate și pentru pagubele produse de animalele sălbatice în proprietățile private. Localitățile Potoc și Bozovici sunt cele două puncte cheie în care se organizează sesiunile de informare, strict pe tematica acestor compensații.
Oamenii nu știu ce drepturi au, căror instituții să se adreseze, care sunt obligațiile lor pentru a putea beneficia de compensații și, de cele mai multe ori, renunță din start la ideea de a cere despăgubiri.
Instituțiile implicate în acest proces au fost invitate să ofere informațiile necesare publicului – Serviciul Gardă Forestieră Județeană Caraș-Severin, Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin, Direcția Agricolă Caraș Severin, Direcția Silvică Caraș Severin și reprezentanți ai primăriilor din aria parcului.
Prin urmare, fiecare reprezentant al instituției le-a vorbit celor prezenți, atât despre legislația pădurilor și cum pot accesa fonduri pentru compensații. Sunt eligibili, în acest sens:
-proprietarii de teren cu acte în regulă, cu o suprafață de minim 100 de hectare
-proprietățile publice a unităților administrativ teritoriale
-proprietățile private a unităților administrativ teritoriale
Referitor la problema păgubiților de către animalele sălbatice, proprietarii trebuie să îndeplinească o serie de condiții prevăzute în HG 3 din 4 ianuarie 2023. S-au oferit recomandări pentru săteni ca aceștia să achiziționeze garduri electrice, tot prin accesare de fonduri europene, dar și să-și înregistreze toate animalele la DSVSA, pentru ca în cazul în care acestea au fost atacate, să se califice pentru compensații.
Sesiunile de informare fac parte din proiectul “Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ din Parcul National Cheile Nerei-Beușnița şi ariile naturale de interes comunitar şi național suprapuse prin revizuirea planului de management integrat”, un program care se va derula până în decembrie 2023 și are o valoare totală de 20,772,680.20 lei. Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare, 2014-2020.
Obiectivul general al proiectului:
Obiectiv principal: crearea premiselor pentru îmbunătățirea/menținerea stării favorabile de conservare a habitatelor și speciilor din PNCNB și siturile Natura 2000 suprapuse prin revizuirea planului de management.
Obiectivele specifice ale proiectului vizează:
Actualizarea informațiilor științifice ale ariilor naturale protejate în vederea fundamentării eficiente a obiectivelor de conservare şi a măsurilor de management ce vor fi propuse în planul revizuit. Conștientizarea populației privind importanța conservării biodiversității în siturile NATURA
2000.
Întărirea capacității instituționale a Administratorului, în vederea îmbunătățirii gestionării parcului național și a siturilor Natura 2000 vizate de proiect.
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată de interes național, situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. A fost înființat ca parc național în ianuarie 1990 și a fost declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000.
Zona cuprinde valori naturale și culturale, iar în iunie 2017, o suprafață de peste 4200 hectare de pădure seculară de fag de pe teritoriul parcului a fost introdusă în patrimoniul natural UNESCO. Valoarea inestimabilă a acestei arii protejate este dată de habitatele caracteristice – făgete seculare,
alun turcesc, tufărișuri de liliac, mojdrean și scumpie, precum și de pajiștile de pe stâncăriile calcaroase, cu o mare diversitate floristică, în care pot fi identificate peste jumătate din speciile de orhidee spontane din România.
Teritoriul parcului este un cadru prielnic pentru numeroase specii de insecte, păsări de tot felul și diverse mamifere. Cheile cursurilor de apă sunt bogate în pești, iar existența peisajului carstic și a unui climat cu un pregnant caracter submediteranean, face posibilă și observarea unor specii cum ar fi scorpionul carpatin sau vipera cu corn. Arie naturală protejată este zona terestră şi/sau marină în care există specii şi animale sălbatice, elemente şi formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.