Noi am jucat mai bine, ei ne-au dat goluri
Înainte de a intra pe teren să joace cu Suedia, Regele i-a adunat, exact ca o cloță, pe alde fi-su Ianis și toți ceilalți tricolori îmbărbătându-i la modul filosofic: „Înfrângerea vine ca să te facă mai puternic a doua zi.”
Băieții (cu mici excepții), unul mai rezervă decât altul pe la team-urile lor din Europa au înțeles mesajul și i-au urmat îndemnul de la antrenamentele naționalei: „Ai , nu ai mingea, tragi la poartă”. Și au șutat, care cum au putut, numai să scape de gura Regelui.
Hagi cel mic, cu gândul la gazonul netuns de la hotelul lu’ Mister (mai nou așa îi zice lu’ tătâne-su. Nu tată, nu tăticule, ci Mister) a apucat să șuteze și el o dată în 90 de minute, stârnind un val de fluierături în tribuna gazedelor că, în loc să țintească poarta, mingea a lovit ciorile din plopii de dincolo de stadion. Or, în Suedia, ciorile sunt protejate prin lege. Bine că nu l-o pus ăia să suporte pagubele.
În fine, au jucat ca niște cizme, dar vorba lu’ Mister: „A fost un meci frumos, ambele echipe au vrut să joace. (și noi am vrut, că de aia ne-am dus acolo). Ei au avut mingea mai mult timp. Noi am alergat mai mult după minge. Am încercat. Nu pot să nu văd lucrurile bune pe care le-au făcut băieții. În prima repriză, am avut ocazii foarte clare. Per total, este o înfrângere. (Pe bune? Ai văzut și tu asta?) .Nu ne convine, dar asta este! Pentru că și ei au jucat bine.”
Așa e, Gică. Scuze, Mister. La urma, urmei, Ianis și ai lui s-au străduit să nu ia o târnă de goluri, iar până la urmă au reușit, și trebuie felicitați pentru asta.
Bravo, mă tot mir de unde dracu le toți scoți, că dai din tine ca din Socrates, Nae Ionescu și Rică Răducanu la un loc. E clar că îi puteam bate, chiar urât de tot, dar ar fi fost rușinos să fi făcut una ca asta la ei acasă, pentru că și ei au jucat bine, au avut mai mult mingea și, în plus, s-au purtat frumos cu noi, de cum am coborât din avion. Că tu ai perfectă dreptate când te întrebi de ce e greu să joci fotbal? „Păi întotdeauna gândim, începem de la cap, dar cel mai greu e că noi trebuie să desenăm cu picioarele, cu degetele. Practic de la cap pân’ la picioare trebuie să fii top din punct de vedere tehnic, tactic, mental, fizic. Altfel, încep să vină minusurile.”
Gică, jos pălăria pentru ce dai din tine. Aseară, n-am fost top, n-am făcut nici una, nici alta, nici cu capul, nici cu mâinile și picioarele. De aia ți-am apreciat gestul dinaintea meciului când i-ai strâns ca o cloță grijulie pe lângă tine, intuind înfrângere. Dar nu-i bai, că vorba ta „viața e frumoasă, dar merită trăită.” Adânc și profund spus, Mister!
