Bulevard nou, vitrine goale, în Reșița – orașul-boutique! De ce moare comerțul pe principala arteră din Govândari?
Nelu Popa s-a temut ca Reșița să nu fie sufocată de marii investitori și a pariat pe o dezvoltare urbană cum a văzut la Innsbruck sau Salzburg!
Bulevardul Republicii poate deveni imaginea paradoxală a Reșiței de astăzi: un oraș care arată mai bine, dar care pare tot mai sărac!
În cei 10 ani de când e primarul Reșiței, Nelu Popa a prioritizat investițiile în ceea ce se vede: asfalt, tramvai, piste pentru biciclete, spații verzi și fațade. Dar în spatele noilor fațade, tot mai multe vitrine rămân stinse. Modernizarea a schimbat imaginea Reșiței, nu însă și datele economice ale orașului.
Luat la pas, de la Dacia la Renk, Bulevardul Republicii oferă o imagine îngrijorătoare. Unul din trei spații comerciale este închis. Oferit spre închiriere, spre vânzare sau pur și simplu are lacătul pe ușă! Spațiile nu sunt goale dintr-un singur motiv. Cel mai probabil, e o combinație între scăderea masivă a populației, puterea de cumpărare limitată, chiriile care, în anumite cazuri, nu sunt adaptate pieței locale, concurența supermarketurilor, chiar a celor câteva centre comerciale și a comerțului online.
Modernizarea urbană propusă de primarul Nelu Popa a schimbat aspectul bulevardului, fără doar și poate, dar nu a mărit automat numărul clienților. Nici măcar nu l-a păstrat pe cel de care afacerile locale se bucurau înainte să investească zeci, poate sute, de milioane de euro în dezvoltare urbană. Asfaltul, tramvaiul, „grădina botanică” dintre liniile de rulare, pistele de biciclete și fațadele cosmetizate ale blocurilor pot crea cadrul pentru dezvoltare, însă nu pot înlocui nici populația, nici veniturile acesteia.
Iar când vine vorba despre veniturile reșițenilor, mulți își aduc aminte de orașul-boutique pe care și-l imagina primarul Popa pe malul Bârzavei. Un oraș deschis, dar nu neapărat marilor investitori, ci mai degrabă afacerilor mici și mijlocii.
„Eu, Ioan Popa, le garantez reșițenilor că voi aduce investiții și voi crea locuri de muncă, însă modul în care eu văd renașterea acestui oraș este legat de companii care să aibă 200 până la 500 de angajați. Nu cred că Reșița își mai dorește riscul de a sta pe unul sau doi mari investitori având în vedere istoria pe care am trăit-o în ultimii 20 de ani.”, spunea edilul-șef în urmă cu exact 10 ani.
Pe parcurs, Popa și-a reiterat ideea că preferă o economie bazată pe mai multe firme mici și mijlocii și chiar și-a redimensionat targhetul: întreprinderi cu 10–200 de angajați. Și nici măcar acestea nu s-au înghesuit în municipiu.
Așadar, puterea de cumpărare a reșițeanului e una scăzută, se situează sub media națională, însă nu e singurul motiv pentru care pe Bulevardul Republicii bate tot mai tare vântul.
Chirii, uneori de oraș mare, într-o piață tot mai mică!
Potrivit agențiilor și site-urilor de imobiliare, pe bulevardul principal al Govândariului, un metru pătrat se închiriază și cu 5 euro. Dar și cu 17! În Deva, media e de vreo 12 euro/mp. Hunedoara e cam la același nivel cu Reșița. În Alba Iulia, spațiile obișnuite sunt ofertate între aproximativ 7 și 11 euro/mp, există și cu 20 euro/mp.
Prin urmare, nu putem spune că toate chiriile din Govândari sunt exagerate. Unele spații de pe Republicii sunt oferite la prețuri comparabile cu Deva sau Alba Iulia, deși piața reșițeană este mai restrânsă.
Au dispărut aproape 15.000 de locuitori! 15.000 de clienți!
Reșița avea la recensământul din 2021 o populație rezidentă de 58.393 de persoane, cu 14.889 mai puține decât în 2011. Asta înseamnă o pierdere de peste 20% într-un singur deceniu. Practic, Reșița a pierdut un locuitor din cinci. Pe hârtie! În realitate, mulți reșițeni trăiesc efectiv și consumă zilnic în alte orașe sau în străinătate. Iar asta se vede mai ales la sărbători, când orașul (re)devine populat.
Magazinele de cartier au pierdut lupta cu supermarketurile!
Un alt motiv pentru care Bulevardul Republicii nu mai e locul în care reșițenii își fac cumpărăturile e apariția marilor supermarketuri și a celor câteva centre comerciale. Acestea oferă parcare și mai multe magazine în același loc. Supermarketurile vând acum inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte, produse pentru casă, cosmetice, jucării și chiar servicii. Practic, sunt mai la îndemână.
Comerțul online golește și bulevardele orașelor mici
Comerțul electronic din România a fost estimat pentru 2025 la 12,8 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3,5% din PIB. Aproximativ 74% dintre utilizatorii români de internet au cumpărat online în 2025, arată datele statistice. Printre ei, o mulțime de reșițeni! Internetul îi oferă reșițeanului o varietate pe care un comerciant local nu o poate pune pe raft.
Aspectul, infrastructura sunt acum mult mai bune, dar investițiile edilitare trebuie urmate de o strategie economică. Altfel, Reșița riscă să aibă bulevarde moderne și curate. Pe care însă oamenii doar le traversează, fără să mai aibă unde și pentru ce să se oprească!
