22 decembrie 1989 – ziua în care a căzut comunismul în România

Pe 22 decembrie 1989, regimul Nicolae Ceaușescu s-a prăbușit în întreaga țară, punând capăt unei dictaturi care dura de peste două decenii. Această zi marchează fuga cuplului prezidențial și preluarea puterii de către Frontul Salvării Naționale.

În primele ore ale dimineții, mii de muncitori și manifestanți s-au adunat în Piața Universității și în fața sediului Comitetului Central al PCR. Nicolae Ceaușescu anunțase că preia controlul armatei și instituie starea de necesitate în întreaga țară, însă oamenii nu s-au lăsat intimidați.

Manifestanții au ocupat piața, au forțat ușile Comitetului Central și au escaladat balconul clădirii. Tensiunea a crescut pe măsură ce protestatarii cereau sfârșitul dictaturii și libertate.

„(…) în jurul orei 11.30, în fața sediului CC se aflau aproximativ 80.000 de revoluționari. Profitând de situație, generalul Stănculescu (n.r. Victor Atanasie Stănculescu, numit de Nicolae Ceaușescu ministru al apărării, după moartea ministrului Vasile Milea) i-a sugerat președintelui că este oportun să părăsească sediul CC cu ajutorul unui elicopter. Inițial, propunerea a fost refuzată, iar președintele a dat ordin ca efectivele Direcției a V-a din cadrul DSS să nu permită accesul revoluționarilor în sediu.

Imediat după acest moment, Ceaușescu a ieșit în balconul CC și a avut o tentativă de a intra în dialog cu revoluționarii, folosind o portavoce. A încercat calmarea spiritelor, însă reacția maselor a fost violentă, Ceaușescu a fost huiduit, iar în direcția sa au fost aruncate diferite obiecte, ceea ce l-a determinat să reintre în sediu.

În acest timp, generalul Stănculescu a luat legătura prin telefon cu generalul Rus Iosif – șeful Aviației Militare, căruia i-a solicitat trimiterea spre CC a două elicoptere ce urmau să aterizeze pe acoperișul instituției și să-i evacueze pe soții Ceaușescu și alți membri ai conducerii PCR. Ordinul s-a executat, însă doar unui singur elicopter i s-a facilitat aterizarea.”, notează generalul în rezervă Cătălin Ranco Pițu, procurorul militar care a semnat rechizitoriul procesului Revoluției, în volumul „Ruperea blestemului, Revoluția Română din Decembrie 1989”, apărut în 2025 la Editura Litera.

Pe la prânz, cuplul Ceaușescu a fugit de pe acoperișul Comitetului Central cu un elicopter, încercând să scape de mulțimea care îi urmărise pașii. A fost efectiv ultima lor apariție publică, după care au fost arestați și supuși unui proces sumar.

„Presat de împrejurări, cuplul prezidențial, Mănescu Manea, Bobu Emil, Rusu Marian și Raț Florian (ultimii doi, gărzi de corp) au urcat în elicopterul pilotat de locotenent-colonelul Maluțan Vasile. Elicopterul a decolat de pe acoperișul CC al PCR la ora 12.06 din 22 decembrie 1989. Concomitent, primii revoluționari au pătruns în sediul CC al PCR. (…) Momentul decolării elicopterului prezidențial de pe terasa fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român reprezintă, în fapt, pierderea prerogativelor puterii de stat de către cuplul prezidențial Ceaușescu și implicit sfârșitul dictaturii în România. Epoca Ceaușescu se terminase!”, se mai arată în sursa citată.

După fuga dictatorilor, Frontul Salvării Naționale, condus printre alții de Ion Iliescu, a preluat conducerea țării.

Urmările imediate. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost reținuți și judecați ulterior într-un proces rapid, finalizat cu condamnarea la moarte a ambilor, executați în 25 decembrie. În toată țara, au început să apară primele grupuri care cereau reforme, libertatea presei și eliberarea persoanelor arestate politic. Armata și poliția au început să treacă de partea revoluționarilor, consolidând noile structuri de putere.

„Ca o concluzie, se poate spune că în România, regimul comunist a fost instaurat prin intermediul infracțiunilor (falsificarea alegerilor din 1946, arestarea și eliminarea opozanților) și s-a prăbușit manifestându-se criminal față de popor. Între aceste două momente, despărțite de mai bine de patru decenii, acest regim a produs multe traume naționale greu de vindecat.”, mai notează Ranco Pițu în „Ruperea blestemului, Revoluția Română din Decembrie 1989”.

Datele oficiale arată că, în intervalul 16-22 decembrie 1989 – ora 12.06, totalul decedaților a fost de 153, au fost înregistrați 831 de răniți, fiind lipsiți de libertate 890 de revoluționari.

(Sursa foto principală Lucian Crisan/Reuters, preluare jurnalul.ro)

• Tweet
• Pin It