Vela, Schelean şi Tabugan, prinşi în ancheta RISE Project cu afacerile lui Dragnea! În speţa „Doi şi-un sfert“!

Ancheta publicată aseară de ziariştii de la RISE Project prezintă un document secret al fostului „Doi şi-un sfert“ (actualul DGPI), privind afaceri ilegale în spatele cărora s-ar afla Liviu Dragnea. Şi modul cum parlamentarii PSD au scos DGPI din sfera CSAT, lăsând serviciul de informaţii exclusiv la mâna ministrului de Interne, Carmen Dan. Este momentul în care ancheta nominalizează trei parlamentari de Caraş-Severin.

Jurnaliştii de investigaţie de la RISE Project au publicat ieri o nouă anchetă care îl vizează pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaților. De această dată, este prezentat un raport secret al fostei „Doi și-un sfert”, serviciul secret (DGPI) al Ministerului de Interne, din care ar rezulta legăturile lui Dragnea cu firma Tel Drum. „Un raport secret despre oamenii și banii șefului PSD – raport care se află acum în arhiva DGPI. Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență“, informează RISE Project.

CITEŞTE INVESTIGAŢIA RISE PROJECT: 

AFACERILE PUTERII ŞI ALE OPOZIŢIEI: SERVICIUL LOR SECRET

Azi-noapte, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a transmis un comunicat în care lasă de înţeles că „presupusul document secret” dat publicității de jurnaliștii de la RISE Project nu i-ar aparține, subliniind că, „potrivit prevederilor legale în vigoare, acest tip de documente se gestionează de către emitenți“. Reacţia DGPI nu putea fi însă alta, tocmai pentru că astfel de documente secrete nu ar putea părăsi instituţia decât cu complicitatea unor ofiţeri din DGPI. Or, recunoaşterea acestui fapt ar pune serviciul de informaţii într-o lumină şi mai proastă, chiar penală!

Guvernul Grindeanu susţine OUG-ul Guvernului Cioloş. Nu şi Dragnea!

Ancheta jurnalistică mai arată cum, „printr-o ambuscadă de tip «Marțea Neagră», PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: DGPI, adică departamentul de informații al Ministerului de Interne, poreclit «Doi și-un sfert». DGPI rămâne exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns“.

Spre final de mandat, la 1 noiembrie 2016, Guvernul Cioloș reforma DGPI prin OUG 76, impunând rigori militare în interiorul DGPI. Structura de informații era așezată pe calapodul unui departament specializat în protecție internă: supravegherea cadrelor MAI. Proiectul de OUG a primit atunci şi avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Textul Ordonanței 76 includea un articol-cheie, care, în viziunea tehnocrată, suna aşa: „Art. 8 – (1) Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“.

RISE Project explică: „Avizul CSAT este o formă de control încrucișat a deciziilor supreme în stat. Înseamnă că șeful DGPI trebuie acceptat de Președintele României și consilierul său de securitate, de șefii SRI și SIE, șeful Statului Major General, dar și de miniștrii de la Apărare, Interne, Finanțe, Justiție și Economie. Regula e simplă: indiferent de culoarea politică, toți trebuie să fie de acord. Deciziile CSAT se iau în unanimitate“.

În 27 ianuarie 2017, premierul Sorin Grindeanu îi trimite o adresă lui Liviu Dragnea, în care înșiră punctele de vedere ale Guvernului PSD față de mai multe inițiative legislative ale Guvernului Cioloș. La punctul privind Ordonanţa DGPI, „Grindeanu susține în integralitate varianta propusă de Cioloș pentru procedura parlamentară care ar trebui să transforme ordonanța în lege“, arată RISE Project, prezentând şi documentul oficial.

Dar pe 1 februarie, a doua zi după emiterea celebrei OUG 13, proiectul de lege DGPI ajunge la Camera Deputaților, pe masa lui Liviu Dragnea. Unde a început masacrul!

Schelean şi Tabugan încearcă imposibilul

Ajuns în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, proiectul de lege privind aprobarea OUG 76 suferă 37 de amendamente! Iniţiatori: deputații din sudul țării, din filialele PSD controlate de Liviu Dragnea – Giurgiu, Argeș, Dolj, București și Ialomița, precizează RISE Project.

Astfel, proiectul de lege intrat în plenul Camerei îl are scos din circuitul numirii şefului DGPI pe premier! „Art. 8 – (1) Directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.”

La votare, în 14 martie 2017, opoziţia din Camera Deputaţilor reacţionează: „Votăm împotriva politizării unui serviciu de informații, iar numirea șefului acestei structuri-etalon de către ministrul de interne și scoaterea din circuit a premierului Grindeanu arată că domnul Dragnea dorește să-și subordoneze acest serviciu și să-l transforme într-un serviciu politic (…) în serviciul domnului Dragnea și a doamnei ministru de interne de la Teleorman”.




În momentul votării propunerii privind retrimiterea proiectului la comisie, ceea ce ar fi însemnat neacceptarea acestuia în forma profund schimbată de comisiile reunite, în sală se aflau 147 de parlamentari, dintre care 73 de la PSD şi 3 ALDE. Nu a fost prezent nici unul dintre cei trei deputaţi PSD de Caraş-Severin: nici Mocioalcă, nici Spânu, nici Jivan! Deputatul PNL Valeria Schelean şi deputatul PMP Ion Tabugan au votat pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie, la fel cum au făcut toţi ceilalţi 27 de liberali, 18 userişti şi 7 pemepişti prezenţi la şedinţă. Au votat la fel ca ei chiar şi 4 pesedişti!, dar tot nu au fost voturi „pentru“ suficiente. Aşa că proiectul de lege a rămas cum a vrut majoritatea PSD, Liviu Dragnea trimiţându-l în aceeaşi zi lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.

Amendament falsificat fără scrupule!

Până să intre în plenul Senatului, cameră decizională, proiectul suferă modificări şi pe comisii. Una chiar pozitivă, propusă în 26 aprilie de senatorul UDMR Cseke Attila, conform căreia articolul 8 arăta astfel: „Art. 8, alin (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, numit și revocat din funcție de către ministrul afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării“. Practic, era întărit controlul CSAT asupra conducerii DGPI!

„Numai că amendamentul lui Cseke e falsificat brutal. Pur și simplu, senatorul nu mai recunoaște paragraful. Sub numele lui, scris greșit chiar, Articolul 8 suferă mutații grave“, spun cei de la RISE Project.

Noua variantă a articolului? „Art. 8, alin. (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul afacerilor interne. Numirea în funcție se face cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Dispare astfel, din senin, criteriul militarizării, un pilon de bază al reformei din 2016. Șeful DGPI poate fi și civil!

Cseke nu vrea să lase lucrurile așa. Se duce glonț la grupul PSD și protestează. Le spune că, dacă legea e adoptată în varianta măsluită, îi pârăște în plen. Reclamă că numele lui figura sub niște formulări noi, pe care nu și le asuma. E prea târziu, îi spun cei de la PSD. Legea fusese deja trimisă la vot, în Plenul Senatului…

Marcel Vela sesizează Curtea Constituţională

În 2 mai, însă, la şedinţa de plen, senatorul PSD Şerban Nicolae solicită retrimiterea proiectului de lege la comisii. „E vorba doar de o săptămână pentru câteva chestiuni de natură tehnică”, argumenta atunci Nicolae. Dar…

Revenit în 11 mai 2017 la comisiile de Apărare și Administrație Publică din Senat, proiectul suferă cea mai drastică modificare: CSAT este eliminat complet din mecanismul decizional! Rezultă astfel ultima variantă a articolului esențial: „Art. 8 (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul afacerilor interne”. Deci fără aviz CSAT şi, totodată, fără obligativitatea ca directorul DGPI să fie cadru militar activ!

Şerban Nicolae avea să recunoască pentru RISE Project că amendamentul s-a făcut la propunerea lui, după ce vorbise cu Liviu Dragnea!

La 1 iunie 2017, proiectul de lege este adoptat şi în plenul Senatului, dar legea e atacată la Curtea Constituţională de un grup de senatori liberali, care susțin că DGPI se întoarce în era poliției politice. Al doilea din lista de 25 de semnatari prezentată de RISE Project este senatorul de Caraş-Severin, Ion Marcel Vela. Dar „Curtea Constituţională, dominată de PSD, le-a respins sesizarea“, punctează RISE Project.

Legea DGPI, cu modificările aduse de PSD, se află acum în drum spre președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare. Actul nu a ajuns încă la Cotroceni, a precizat Administrația Prezidențială pentru RISE Project. Dacă legea traversează și această etapă, toate butoanele trec la Carmen Dan, ministrul de Interne. Care ar putea numi chiar şi un om politic în fruntea lui „Doi şi-un sfert“!