Valeria Schelean a votat pentru Mocioalcă! Fără să aibă habar pentru ce a ridicat mâna în Parlament!

mocioalca si schelean

Parlamentarii au votat astăzi, aproape în unanimitate, într-o ședință de plen reunită, dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare până în anul 2013. Un număr de 306 aleși au votat “pentru”, unul singur abținându-se, Remus Cernea!

Depus pe 4 mai, proiectul de lege de modificare a Legii privind Statutul deputaților și senatorilor prin care se urmărește dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare a fost votat astăzi și de Valeria Schelean. Deputata PNL de Caraș-Severin a explicat ulterior, într-o emisiune televizată, că habar nu a avut pentru ce a ridicat mâna în plen.

“La ora 10 a început plenul reunit al celor două Camere cu acea ordine de zi care, evident, nu ai cum ca parlamentar, mai ales dacă nu ești membru în comisia respectivă, să fii la curent cu absolut toate reglementările legislative care ajung la un moment dat în plen. Din moment ce decizia a fost a liderilor de grup să votăm «pentru», bineînțeles că s-a votat așa. După ce s-a exprimat votul și s-a început această discuție în spațiul public, am căutat să văd care sunt de fapt problemele și din punct de vedere juridic și ce s-a întâmplat cu aceste modificări. (…) Sinceră să fiu, eu nu știu ce se află pe ordinea de zi la toate comisiile parlamentare. Noi ne-am trezit la plen cu un proiect despre care am auzit vorbindu-se de la microfon în favoarea lui și am văzut că poziția parlamentarilor era în sensul adoptării”, a explicat Valeria Schelean la B1 TV.

Modificările aduse astăzi legii cu aportul, printre alții, al liberalei Valeria Schelean îl salvează pe deputatul PSD Ion Mocioalcă de răspunderea în fața legii. Șeful PSD Caraș-Severin s-a aflat, potrivit ANI, în conflict de interese. „În calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care și-a angajat fiica în funcția de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispozițiile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003”, a informat ANI. Mocioalcă a contestat decizia ANI și a făcut tot posibilul pentru a amâna verdictul. Acum, pronunțarea instanței s-ar putea dovedi total inutilă.

Agenția Națională de Integritate atrage atenția asupra mârlăniei votate astăzi în Parlamentul României: Propunerea legislativã privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, adoptatã astãzi de cãtre plenul Parlamentului, este în totalã contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementeazã conflictul de interese în materie administrativã și penalã. Prin propunerea legislativã adoptatã astãzi se creeazã premisa conform cãreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziție expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, nici anterior adoptãrii Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fãrã nicio constrângere legalã asupra angajãrii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în spețã dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal. La acest moment, pe rolul instanțelor, în diferite faze procesuale, se aflã un numãr de 29 de cauze în care Agenția a constatat încãlcarea de cãtre membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajãrii rudelor la cabinetele parlamentare.

În perioada 2011 – 2015, Agenția Naționalã de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã și 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã. În ceea ce privește conflictele de interese de naturã administrativã, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de naturã penalã, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendã administrativã, iar în 5 cazuri, dosarele se aflã pe rolul organelor de cercetare penalã.