Un partid împărţit frăţeşte

Cazul Mircea Băsescu-Bercea Mondial, cel mai spectaculos caz de corupţie din istoria României, în cadrul căruia fratele preşedintelui a intrat în puşcărie pentru trafic de influenţă şi înşelăciune, care îl vizează şi pe Traian Băsescu, a început să intre într-un con de umbră. Cum a fost posibil? Simplu. Băsescu Traian s-a gândit şi s-a răzgândit cum ar putea înăbuşi scandalul şi a ajuns la concluzia că tot vorba românească e cea mai înţeleaptă. Care zice că nicio minune nu ţine mai mult de trei zile, dar trebuie găsită o altă minune, care s-o întreacă pe cea dinainte. Şi iar s-a gândit şi s-a răzgândit şi odată a strigat în baie: Evrika! Adică, găsise schepsisul. Şi el s-a numit Dan Voiculescu, patronul Antenelor. Pe care îl ura de moarte şi îl făcea răspunzător de suspendarea sa din 2012. Fals! Suspendarea sa nu a fost făcută din vina lui Voiculescu, ci din cauză că încălcase repetat Constituţia. Dar Voiculescu era la îndemâna sa. Fusese condamnat de prima instanţă la cinci ani pentru privatizarea ICA şi era fleac să-l vadă la puşcărie şi la Tribunal, pe 7 iulie, când se dă pronunţarea. Nu era însă suficient pentru opinia publică. Mai trebuia ceva. Mai îndesat, mai pe înţelesul lumii, care să-i dea dreptate şi să-i justifice lacrimile de crocodil şi apărător al independenţei justiţiei. Drept urmare, acum îl acuză de şantaj. E vorba de trei plângeri ale unor oameni de afaceri, unii aflaţi în puşcărie, care, toţi în aceeaşi zi, s-au grăbit la DNA, unde şi-au adus aminte că Voiculescu, în urmă cu cinci-şase ani, i-ar fi şantajat. Le-a cerut contracte de publicitate, care trebuiau să-i laude, nu să-i critice pentru activitatea lor. În aceeaşi zi, DNA-ul îl cheamă pe Voiculescu la audieri şi îi aduce la cunoştinţă învinuirile. Voiculescu îşi arată stupefecţia şi spune că e o făcătură mizerabilă şi că nu-i cunoaşte pe denunţători. Darămite să-i mai şi şantajeze! Desigur, totul pare cusut grosier cu aţă albă. Cu atât mai mult, cu cât la judecata de la tribunal au fost respinse toate excepţiile ridicate de Voiculescu, iar rechizitoriul este găurit ca un şvaiţer, cu greşeli impardonabile. Deci, direcţia judecăţii e stabilită. Urmează să vedem ce se va alege de şantaj că, se pare, nu prea sunt probe. Tăriceanu şi-a lansat partidul. Are puţini parlamentari, doar vreo douăzeci, dar babani, cum ar zice un învăţat. Va fi primit în grupul ALDE şi va candida la preşedinţie. La orizont apare un iminent congres şi n-ar fi exclus ca şi alţi liberali să i se alăture. Da! După cum s-a exprimat preşedintele conservatorilor, prin trădare, Crin Antonescu a reuşit să rupă partidul în trei. O parte a lui, alta pentru Iohannis şi a treia pentru Tăriceanu. Frăţeşte, să nu se supere niciunul!