Telefonul Copilului, sesizat arareori în Caraș-Severin. „Copiii abuzaţi aşteaptă tot mai puţin ajutor de la autorităţi“

Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociaţia Telefonul Copilului indică abuzul emoţional drept principala formă de abuz asupra copilului (34,81%), urmat de neglijare (30,52%) şi molestarea fizică (22,46%).

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications.

Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creştere de 24,4% faţă de anul 2016. 76,93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11,55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinţi, rude, fraţi, surori).

Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial, în procentaj de 80,84%, urmat de spaţiul public în procentaj de 11,63%, mediul şcolar în procentaj de 4,90% şi alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2,63%.

Agresorii copiilor au fost: părinţii sau unul dintre părinţi (75%), un alt adult (8,36%), un alt copil (7,72%), rudă a copilului agresat (2,45%) şi alte categorii (6,47%) din care fac parte: concubin/concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.

„Anul trecut am observat o nouă tendinţă: copiii aşteaptă mai puţin ajutor de la autorităţi şi caută soluţii pentru a face faţă singuri situaţiilor dificile. Astfel, consultanţii Asociaţiei Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în strânsă legătură cu autorităţile pentru cazurile grave şi vom continua să semnalăm nevoia de intervenţie atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susţinerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulţumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111″, a declarat Cătălina Surcel, director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

„Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă faţă a copilăriei – una tristă şi care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinşi în aceste statistici. Suntem partenerii Asociaţiei Telefonul Copilului de 17 ani, iar acest proiect a crescut foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce dovedeşte că există o mare nevoie pentru servicii de consiliere oferite copiilor. Ne bucurăm că prin intermediul liniei puse la dispoziţie de companie îi ajutăm pe cei mici să ajungă la cineva care să îi sfătuiească şi să le ofere suport specializat pentru problemele cu care se confruntă”, a declarat Ionela Păunică, senior coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundatiei Telekom Romania

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică şi juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, faţă de doar 4.277 astfel de situaţii înregistrate în anul 2016, o creştere de 46% faţă de anul 2016.

Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în şcoală/grădiniţă (87,62%) şi în medii precum online/spaţiul public (12,38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94,41%), cadru didactic (3,40%) şi alt adult (2,19%). 90,82% (65,94% fete şi 34,06% băieţi) au fost copii cei care au sesizat situaţii de abuz de tip bullying şi 9,18% au fost părinţi sau alţi adulţi. Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50,30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35,73% şi intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13,97%.

Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte tipul agresorului: 53,73% dintre agresori sunt adulţi din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creştere alarmantă faţă de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociaţiei Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65,68%, iar mediul de provenienţă este preponderent cel rural, în procentaj de 62,68%. Grupele de varstă şi gen ale copiilor abuzaţi sexual sunt urmatoarele: băiat 6 – 12 ani (20,89%), băiat 13 – 16 ani (13,43%), fată 6 – 12 ani (32,83%), fată 13 – 16 ani (32,85%).

Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii şi s-a evidenţiat cu preponderenţă în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relaţiilor în familie (nevoia de comunicare şi nevoia de îmbunătăţire a relaţiei copil – părinte/părinţi) în procentaj de 31,45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31,34%, consumul de alcool, droguri şi tutun, dar şi probleme specifice adolescenţilor (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăţi în relaţionare, anxietăţi) în procentaj de 29,76% şi disfuncţionalităţi în relaţionare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri/gesturi extreme) în procentaj de 7,45%.

Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinţi şi s-a evidenţiat cu preponderenţă în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredinţarea minorului, violenţa în familie, menţinerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obţinut încredinţarea) în procentaj de 60,76%, drepturile copilului în procentaj de 24,28% şi alocaţii / prestaţii sociale în procentaj de 14,96%.

2017 a fost primul an în care şi copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11,35%: este vorba despre probleme legate de divorţul părinţilor, măsuri de combatere a violenţei în familie precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie sau probleme legate de relaţiile extraconjugale ale unuia dintre părinţi.

Cei mai mulţi dintre copiii care au contactat Asociaţia Telefonul Copilului sunt preadolescenţi şi adolescenţi 64,72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27,07%), fete 10 – 12 ani (17,59%), fete 16 – 18 ani (10,08%), fete 6 – 9 ani (6,71%), băieţi 13 – 15 ani (14,79%), băieţi 16 – 18 ani (10,32%), băieţi 6 – 9 ani (6,79%) şi băieţi 10 – 12 ani (6,65%).

Copiii şi adolescenţii care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75,06%), familii monoparentale (14,04%), familii extinse (6,51%) şi alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4,39%).

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iaşi, Ilfov, Dolj, Neamţ, Bucureşti sector 2. Potrivit statisticii Asociației, cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinţi, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureş, Suceava, Caraş-Severin.