Stelele bucuriei

Vine toamna, bine-mi pare, în grădină mi s-a mai uscat o floare. S-a mărit curentul. Prețul lui, ca să fim bine înțeleși. Dar apar și alte fenomene supranaturale. Un vecin mi-a spus că i-a făcut boboci în grădină nu știu ce buruiană. Semn că va fi toamnă lungă. Conform obiceiului, va urma o iarnă lungă și apoi o secetă lungă. Iarna lungă va debuta cu alegeri generale fierbinți și astfel ne va fi cald și bine. De ce tot bat câmpii cu iarna asta lungă, rece și fierbinte? Iarna care a trecut și a înzăpezit România ne-a scos în prim plan o figură emblematică, Mihai Răzvan Ungureanu, șef, în același timp, și al Guvernului și al Serviciului de Informații Externe. Bugetar și colo și colo, leafă și colo și colo, șervețele parfumate și colo și colo. Ce caută șervețelele parfumate și colo și colo? Mânuțele delicate ale infractorului Mihai Răzvan Ungureanu, cele cu care scotea ochii înzăpeziților până dincolo de streșinile caselor, acuzându-i că-s puturoși și zac prin cârciumi. După această muștruluială patriotică, MRU s-a urcat în gipanul lui supraîncălzit și s-a aruncat direct în cadă să se dezinfecteze. Avea cu ce? Văleleu! Un camion întreg de șampoane super scumpe, gel de baie și împotriva mătreții, parfumuri exotice, pieptăni cu dinții mici și deși, unghiere, bețișoare pentru urechi, diverse unsori, creme și pomezi, apă distilată, apă de gură, nas, gât și urechi, papuci de baie, șpreiuri contra transpirației în zonele intime și neintime și alte câte și mai câte, de nici cu gândul nu gândești. Niște prostiuțe, cum declara zilele trecute, de vreo 250 mii de euro, fără de care nu putea să iasă în calea înzăpeziților și nici să trăiască după. Îmbăiat, pomădat, uns, pieptănat și dezinfectat, cu un vizichi de optâșpe ani vechime în față, medita ros de trebile țării. Musai să dau o ordonanță de urgență  prin care să oblig înzăpeziții să nu-și cheltuiască banii la birt și să cumpere tractoare, buldozere și alte chestii de-astea, să nu mai lase totul pe spinarea mea, că e austeritate, nu-s bani, Guvernul e sărac. Bine c-am rezolvat-o și pe-asta! Acesta este individul, întotdeauna pus și niciodată ales. Acum, personajul, pupilă americană care vrea să conducă România, tocmai a încheiat o alianță cu PDL-ul și PNȚCD-ul lui ăla mic cu capul mare și aiureala asta ar trebui să câștige alegerile din decembrie. Din gașca numită România (NE)dreaptă nu fac parte încă micul legionar Neamțu și unul, Papahagi. Dar o să facă și o să radă tot. Sigla alianței, o inimă plină de stele. Stelele verzi pe care o să le vadă românii.