Situaţie dezastruoasă pentru crescătorii cărăşeni de albine. Mierea va fi mai scumpă şi mai rară!

gif card de energie dacus 1000x100 alv bannerexpressbanat resita 1000x100px ian24

Albinele, oricât de harnice ar fi ele, nu au putut produce anul acesta cantităţi mari din dulcele nectar apreciat de oameni. Ploile şi frigul au împiedicat albinele să iasă din stupi la cules, iar apicultorii au înregistrat deja pierderi uriaşe. Producţia de miere de salcâm a fost aproape în totalitate compromisă, iar cea de tei este şi ea mult sub aşteptările crescătorilor de albine.

Situaţia este dezastruoasă. Pot să spun că este un an fără precedent în apicultură! Pentru cei care n-au reuşit să facă un stupărit pastoral, stupăritul staţionar e un dezastru. Nu că n-au avut producţii mari, nici nu se poate pune problema, dar nu au avut producţie nici pentru hrana familiilor de albine“, a precizat pentru cititorii expressdebanat.ro vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), filiala Caraş-Severin, Ida Şuţa. Problema se acutizează din cauză că albinele sunt hrănite artificial încă de anul trecut, „or o exploataţie tinută doar pe hrana artificială în primul rând nici nu este o exploataţie sănătoasă, dar nu este nici o exploataţie profitabilă“, explică specialistul cărăşean. Apicultorii din Caraş-severin sunt într-o pierdere majoră, financiar vorbind, şi probabil vor fi şi într-o pierdere a efectivului de albine, în viitorul nu foarte îndepărtat. Doi membri ai asociaţiei cărăşene, întâlniţi la Reşiţa în faţa filialei ACA, spun că ploile frecvente din perioada înfloririi salcâmului au dat o lovitură grea tuturor stuparilor, fie ei de-ai locului sau veniţi din alte judeţe să profite de pădurile cărăşene de salcâm şi tei. Asta se întâmplă în condiţile în care floarea de salcâm este cea mai productivă, iar albinele adunau, în anii foarte buni, chiar şi 40 sau 50 de kilograme de miere într-un singur stup. Acum producţia a scăzut şi sub 10 kilograme la stup.

În condiţiile în care fiecare crescător de albine se gândeşte la supravieţuirea stupinei lui, acum se începe calculul necesarului pentru iernat şi se pune deoparte mierea rezervată albinelor. Doar restul este scos la vânzare, fie liberă pe piaţă, fie către Asociaţia Crescătorilor de Albine care o ia în mari cantităţi, dar la un preţ de en-gros! Filiala cărăşeană oferă în prezent pentru mierea de tei 13 lei pe kilogram, pentru mierea polifloră 12,50 lei/kg, iar pentru mierea de salcâm s-au plătit şi peste 20 de lei/kg. Preţul a crescut însă cu peste 50% faţă de cel oferit anul trecut, spune Ida Şuţa.

Şi pe piaţa judeţului preţurile au crescut cu 5 până la 10 lei pe kilogram, faţă de practica anului trecut. Un cumpărător care merge la crescător acasă poate lua acum miere de tei sau polifloră cu 25-30 de lei/kg, iar pe mierea de salcâm poate plăti şi 40 de lei. La piaţă, preţurile sunt similare, însă calitatea mierii poate pune semne de întrebare. La fel, cea achiziţionată pe marginea drumurilor naţionale, unde apar varietăţi cel puţin bizare pentru zona noastră: miere de lămâi, miere de zmeur, miere de mentă! Riscul de a consuma, în fapt, doar sirop de zahăr cu arome chimice e extrem de mare. E şi părerea apicultorilor cu vechime, care susțin că mare parte din mierea aflată la comercializare nu este naturală, ci este obținută din adaos de fructoză.

Din păcate, mierea românească autentică e prea puţin prezentă în supermarketuri. Mierea cărăşeană pleacă în general la export prin banca românească de miere, după ce este atent testată la Bucureşti de specialiştii ACA. În lipsa mierii românești, atât de apreciată în străinătate, magazinele au fost invadate de sortimente de produse care conţin miere, de miere din China sau de miere ceva mai scumpă din Germania sau Franţa.

1000x100 (3)

În Caraş-Severin, ACA are aproximativ 1.000 de apicultori. Mai există la Tirol o asociaţie, însă numărul membrilor este mult mai mic. Chiar dacă întâmpină mari greutăţi, majoritatea crescătorilor nu vor să renunţe la această îndeletnicire care ţine mai mult de dragostea pentru albine şi pasiunea pentru o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie, ne-a mărturisit un apicultor din Bocşa.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157645607498639″]

Citiţi mâine pe expressdebanat.ro şi cum puteţi fi păcăliţi de vânzătorii de miere de pe marginea drumului!

publicitate Timisoara banner maxagro STPT job 1000x200
/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/