Interviu cu Silviu Hurduzeu, prefectul județului

Prefectul județului Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a comentat pentru Express de Banat problemele cu care se confruntă locuitorii din Clisura Dunării. Reporterii cotidianului online au realizat un interviu cu reprezentantul Guvernului în teritoriu, care este de părere că poluarea de la Moldomin e un mare minus pentru județ.

Domnule prefect, natura a fost generoasă cu Clisura Dunării, dar zona Moldova Nouă rămâne în continuare una cu destule probleme sociale. În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, cum vedeţi situaţia oraşului de la Dunăre şi în ce măsură puteţi interveni în sprijinul lui?

Este adevărat că natura ne-a răsfăţat cu nenumărate frumuseţi, şi nu mă refer aici doar la zona Clisurii, ci la întregul judeţ. În ciuda problemelor care caracterizează momentan mediul economic şi social la nivel naţional, am avut bucuria să constat că actuala administraţie de la Moldova Nouă a început să mişte lucrurile în direcţia bună şi a făcut o prioritate din dezvoltarea unor proiecte de turism care au toate şansele să devină realizabile. Sigur că, pe lângă investiţia celor de la Delphi Packard, unul dintre cei mai importanţi furnizori mondiali de componente auto, este nevoie ca şi alte companii să investească în zonă. Instituţia Prefectului nu poate decât să sprijine, cu resursele de care dispune, orice iniţiativă care contribuie la dezvoltarea locală şi crearea de noi locuri de muncă.

Administraţia locală intenţionează să dezvolte turismul şi încurajează în această idee investiţiile private. Ritmul ar fi însă foarte lent în condiţiile în care nu există o strategie de atragere a investiţiilor la nivel de judeţ, dacă nu chiar la nivel de Guvern. Există vreo modalitate prin care să sprijiniţi eforturile primarului Lupu?

Pentru a veni în mod concret în ajutorul administraţiei locale în ceea ce priveşte strategia de atragere a investitorilor, Instituția Prefectului elaborează anual un Ghid al investitorului, tradus în engleză, cu sprijinul primăriilor, care conține informații despre localitățile județului, despre terenurile și spațiile disponibile pentru investiții la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, precum și oportunități de investiții. Acest ghid este înmânat  fiecărei delegații externe care vizitează instituția noastră, în scopul informării potențialilor investitori. Totodată, în toamna anului trecut s-a elaborat şi o monografie a județului care conține date despre localitățile județului, potențialul economic, uman și material. Şi pe aceasta încercăm să o popularizăm cât mai mult, motiv pentru care am transmis-o Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea promovării de către acesta a ofertei economice și atragerea investitorilor străini, inclusiv în orașul Moldova Nouă.

Poluarea cu praf de pe iazurile de decantare ale Moldomin este o problemă binecunoscută, care ne-a atras mai multe reclamaţii la Comisia Europeană din partea vecinilor sârbi. În vara anului trecut a fost la Moldova Nouă şi ministrul Mediului pentru a se convinge de gravitatea lucrurilor. Cum vedeţi această problemă şi mai ales când credeţi că va fi rezolvată?

Într-adevăr, situaţia de la Moldomin este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm în zona Moldova Nouă, motiv pentru care Instituţia Prefectului a fost în permanenţă parte  activă al dialogului interinstituţional desfăşurat pe această temă, atât la nivel judeţean, cât şi la nivelul ministerelor cu atribuţii în gestionarea problemelor de mediu. În opinia mea, pentru stoparea definitivă a fenomenului, este necesară clarificarea situaţiei juridice a societăţii şi privatizarea acesteia, pentru a fi reluată activitatea de producere a concentratului de cupru.

Putem vorbi şi de un paradox în Clisura Dunării. Sunt oameni de afaceri care ar vrea să investească în zonă, dar se lovesc de interdicţiile Parcului Natural Porţile de Fier, care, spun aceştia, ar fi mult prea exagerate. Chiar şi ministrul Rovana Plumb recunoştea cu ocazia vizitei în Caraş-Severin că de multe ori sunt împiedicate în mod nejustificat investiţii importante. Se poate găsi o cale de mijoc astfel încât să putem vorbi în acelaşi timp de investiţii, dar şi de protejarea mediului şi a patrimoniului natural?

În ceea ce priveşte această problemă delicată, vă pot spune că Instituția Prefectului face parte din Consiliul Consultativ al parcului național, însă toate deciziile sunt luate de Consiliul științific și puse în aplicare de administrația parcului. Cu toate acestea, Instituţia Prefectului s-a implicat de-a lungul anilor în medierea divergențelor apărute între administrația parcului și consiliile locale, legate, în special de restricțiile existente în parc. Este necesar să subliniez că legislația privind protecția speciilor și arealelor parcului trebuie respectată, fiind armonizată cu cea comunitară, dar trebuie pe de altă parte să fie sprijinite și inițiativele de dezvoltare a comunităților locale. În acest context, în ceea ce privește parcul Național Porțile de Fier, printr-un efort conjugat al Consiliului Județean, Instituția prefectului, consiliile locale care dețin suprafețe de teren în arealul parcurilor și administrația parcului s-a realizat mărirea suprafeței de dezvoltare durabilă, adică zonă în care se poate construi, de la 6464,50 ha la 21967,38 ha. În ceea ce privește strict Moldova Nouă , suprafața de dezvoltare durabilă este de patru ori mai mare, de la 1324,70 ha la 5267,79 ha. Putem spune, astfel, că au crescut premisele dezvoltării de investiții în zonă. Momentan, Planul de management al parcului se află în procedura de avizare  prealabilă emiterii  Hotărârii de Guvern.

Vă mulţumesc!

• Tweet
• Pin It