FOTO: Sf. Ilie Tesviteanul, sărbătoare marcată la Bocşa de sute de credincioşi ortodocşi!

An de an, un loc de o frumuseţe şi o linişte care tratează orice suflet încercat de cotidianul frământat de griji oferă credincioşilor ortodocşi din întreg Banatul momente speciale la sărbătoarea hramului. Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” a primit şi la acest sfârşit de săptămână sute de credincioşi în biserica sa şi în curtea în care slujbele răsună minunat.

Aniversarea hramului a început de sâmbătă după-amiază cu sfinţirea unei frumoase troiţe de lemn, închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni.  Potrivit informaţiilor furnizate de Episcopia Caransebeşului, un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, avându-l ca protos pe Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a oficiat slujba Vecerniei cu Litie în altarul de vară al mănăstirii. I-au fost alături Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria.

Astăzi, Sfânta Liturghie este oficiată tot în altarul de vară al Mănăstirii din Bocşa Vasiova de către Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, înconjurat de un mare sobor de preoţi şi diaconi. Credincioşi nu doar din Bocşa, ci şi Reşiţa, Timişoara şi din numeroase localităţi din întreg Banatul au venit să asiste la slujba ţinută în aer liber. Predomină o atmosfera caldă, în această zi însorită de vară, dar apa izvorului miraculos răcoreşte vizitatorul, nimeni netrecând pe lângă contrucţia simplu văruită în alb fără să umple măcar o sticluţă.

Ca o veritabilă sărbătoare care adună mii de oameni, şi aceasta de astăzi, de la Bocşa, a oferit un bun prilej comercianţilor de tot felul, de mici şi gratar, apă şi bere, până la obiecte de cult precum iconiţele şi brăţările sfinţite, să-şi întindă tarabele pe drumul care duce la mănăstire, dar şi în curtea acesteia.

Liniştea publică şi desfăşurarea civilizată a traficului rutier au fost păzite de efective de jandarmi şi poliţişti, iar un echipaj al Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Bocşa a vegheat ca niciun foc să nu se aprindă altundeva decât la lumănări.

Din istoria locului…

Episcopia Caransebeşului precizează pe site-ul său că istoria mănăstirii începe în 1897, când credinciosul Nicolae Drăgilă din Reşiţa Română a donat o parte din averea sa Mănăstirii Călugăra (de lângă Ciclova Montană) pentru înfiinţarea unui institut de educare a fetelor, iar altă parte pentru ridicarea unei mănăstiri pe valea Gladinova. Iniţiativa de a ridica un edificiu pentru educarea fetelor este împărtăşită şi de credincioşi, care sprijină această acţiune. În anul 1902 Nicolae Drăgilă trece la cele veşnice, dorinţa lui fiind continuată cu multă dăruire de ieromonahul Macarie Guşcă, originar din localitatea Câlnic (Reşiţa). Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la 15 mai 1905 de către protopopul din Bocşa, Maxim Popovici. În numai trei luni, prin purtarea de grijă a ieromonahului Macarie Guşcă ajutat de sculptorul Petru Oancea din Vasiova, locaşul de cult a fost ridicat. Biserica mănăstirii a fost sfinţită la data de 19 iulie 1907, în ajunul praznicului Sfântului Prooroc Ilie, de către Arhimandritul Filaret Musta, alături de protosinghelul dr. Iosif Traian Bădescu (viitorul episcop al Caransebeşului) şi de un sobor de preoţi. 

Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” este cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Godinova. Întemeierea locaşului de cult este legată de o legendă care spune că, la 1850, un lucrător miner de la Ocna de Fier, suferind un accident, a venit la un izvor de la Vasiova. Apa acestuia i-a redat vederea. Tradiţia a născut un adevărat pelerinaj la izvorul din apropierea mănăstirii, mulţi oameni venind să ia apă de băut şi de spălat, cu credinţa că aceasta le face bine.