Revolta lui Ion Mocioalcă după redeschiderea Dosarului Revoluţiei şi cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu!

Deputatul Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş-Severin, a răbufnit azi-noapte, după ce preşedintele Klaus Iohannis a transmis vineri dimineaţa, ministrului Justiţiei, cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în Dosarul Revoluţiei din 1989.

Printr-o postare făcută pe Facebook puţin înainte de miezul nopţii, Ion Mocioalcă susţine că redeschiderea Dosarului Revoluţiei este „o metodă securistă“ prin care se încearcă deturnarea atenției publice de la scandalul „protocolului ilegal“ dintre Parchetul General și SRI!

O ciorbă reîncălzită în interesul… Statului Paralel

„Dosarul Revoluției trebuia rezolvat cu multă vreme în urmă. Singurul motiv pentru pentru care s-a reîncălzit această ciorbă a fost încercarea de acoperire a scandalului protocolului ilegal dintre Parchetul General și SRI. Nu putem privi această anchetă în afara contextului în care a fost redeschisă. Cererea de re-anchetare a fostului președinte Iliescu i-a fost adresată președintelui Iohannis în miezul scandalului legat de prima dovadă oficială a existenței Statului Paralel: protocolul ilegal și abuziv dintre Parchetul General și SRI. Este o metodă securistă prin care s-a încercat deturnarea atenției publice. Este o ciorbă care se reîncălzește de fiecare dată când este în interesul Statului Paralel“, este de părere Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş-Severin.

În sprijinul ultimei sale afirmaţii, deputatul social-democrat aminteşte că Dosarul Revoluției a fost redeschis în anul alegerilor prezidențiale din 2014. După clasarea acestuia, în octombrie 2015, printr-o ordonanță a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Dosarul Revoluției a fost redeschis în 2016, în plin an electoral pentru Parlamentul României, spune Mocioalcă.

„Pe 8 februarie 2017, exact în ziua în care Curtea Constituțională a respins sesizările CSM și ale președintelui Iohannis în legătură cu OUG 13, Parchetul General readuce dosarul Revoluției în atenția opiniei publice. După aceea, până la momentul desecretizării protocolului ilegal și abuziv dintre SRI și PÎCCJ, nu se mai furnizează publicului nicio știre despre cursul anchetei. Imediat după izbucnirea scandalului protocolului, procurorul general adresează știrea spectaculoasă a cererii de a-l pune sub acuzare pe fostul președinte Ion Iliescu. În realitate, au trecut aproape 30 de ani de la Revoluție și nu s-au făcut deloc pași concreți pentru aflarea adevărului. Dosarul a devenit mai degrabă un instrument de presiune politică, decât o investigație în slujba adevărului“, transmite Ion Mocioalcă.

Infracţiuni contra umanităţii

Amintim că procurorul general Augustin Lazăr transmisese în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în Dosarul Revoluţiei.

Ieri, Administraţia Prezidenţială a anunţat că „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu – Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008”. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost, de asemenea, înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.

Dosarul Revoluţiei este unul dintre cele mai tergiversate din istoria practicii judiciare din România. Procurorii aveau de clarificat cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.