Povești fabuloase din birtul lui Bona: Cum a fost așteptat Generalul Berthelot în gara din Caransebeș

Caransebeșul de altădată

Istoricul Liviu Groza a rememorat pentru Express de Banat momente fabuloase trăite în orașul de pe Timiș și Cerna și a povestit cum se făcea politică în alte vremuri, cum se dezbăteau subiectele fierbinți și cum se lupta pentru identitatea națională.

Colonelul Liviu Groza scoate la lumină viața unui om ce a făcut liantul între intelectualitatea din Caransebeș și oamenii de rând. Ghiță Bona a făcut parte din Reuniunea de Cântări și Muzică din Caransebeș și a luptat pentru păstrarea unității naționale. În birtul lui se întâlneau personalitățile orașului și se punea țara la cale. La sărbătorile importante, toate activitățile se încheiau în birtul lui Ghiță Bona, unde începeau cântările, iar soția sa avea grijă ca masa să fie plină de bucate, conform obiceiului.

„Cel mai frumos moment pe care-l consider din viața lui Ghiță Bona este sosirea Generalului Berthelot, în 1924, în Gara din Caransebeș. Cum trenul a întârziat, Bona fuge cu o trăsură până în centru, cumpără un braț de lumânări și înmânează la fiecare corist câte o lumânare. Astfel, când trenul ce-l aducea pe Generalul Berthelot intră în Gara din Caransebeș au fost aprinse toate lumânările și a fost intonat imnul Franței La Marseillaise, pe întuneric, doar cu lumânările aprinse. A fost ceva de vis… Generalul a coborât din tren, s-a alăturat corului și a cântat imnul țării sale”, ne-a istorisit colonelul Liviu Groza. Lucruri care nu se mai cunosc, dar care rămân în istoria orașului, datorită unor oameni ca Liviu Groza, care dedică opere întregi oamenilor locului.

Deși era francez, și-a lăsat averea Academiei Române. În timpul Primului Război Mondial a reușit să transforme armata regală într-o forță militară redutabilă. Pe front, soldații noștri îi spuneau cu simpatie „Burtălău”, pentru că nu puteau să-i pronunțe numele, deși îl respectau. A fost prietenul României în vremuri în care țara avea puțini prieteni. „Rămâne personajul cheie în refacerea armatei române după înfrângerile din anul 1916 și cel mai consecvent sprijin în recunoașterea României Mari: acesta este generalul Henri Mathias Berthelot”, a mai spus Liviu Groza.

În ziua de 25 octombrie 1918, într-un mare entuziasm, a fost ales, în unanimitate de voturi, Consiliul Național Român din Caransebeș, care împreună cu foarte mulți caransebeșeni au constituit cea mai numeroasă delegație din Banat ce a participat la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia. Delegatul caransebeșean, Ghiță Bona, a strigat puternic în sala în care avea loc adunarea festivă: „Vrem unirea cu Patria-mamă, pe veci și fără condiții!”.