Portret de liberal

Europarlamentarul Gigi Becali şi-a anunţat hotărârea de a candida la alegerile parlamentare de anul acesta. Nu cu partidul său, Noua Generaţie (cumpărat cu două milioane de lei vechi de la tuciuriul Viorel Lis, fost viceprimar şi primar general al Bucureştilor, lăsat acum de muieri-sa, mai tânără ca el cu o sută optzeci de ani, că, de, bănişorii s-au dus, şi geaba dorinţă, dacă nu e putirinţă), ci susţinut de USL. Pentru asta ar trebui să fie atârnat de unul din partidele care formează Uniunea. Iar Gigi, ca un vajnic om de dreapta ce este, a ales PNL-ul, punându-i în încurcătură pe toţi. Sigur, cei mai mulţi, când au auzit de intenţia sa, şi-au şoptit în barbă. S-a ţicnit Becali. Să lase el purcoiul de euro de la Parlamentul European şi să se îngroape în mizeria Parlamentului nostru? Imposibil. Ba cât se poate de posibil, evenimentele din ultimele zile confirmând acest lucru. Becali ţine morţiş să se înscrie în PNL. De ce, ne spune chiar dumnealui. Vreau să fiu într-o organizaţie mare, să nu mai fiu nevoit să le fac eu singur pe toate. Nobil scop! Dar n-are nicio importanţă. Atitudinea politică a lui Becali e bine ştiută. Când cu Băsescu Traian la un şpriţ, când Băsescu e o zdreanţă, care a dus ţara de râpă. Acum s-a oprit la chestia aia cu zdreanţa. Buuun! Pentru a-şi atinge scopul, a demarat negocieri cu preşedintele PNL, Crin Antonescu. Acesta a zis da, lăsându-i mască pe mulţi prefăcuţi din PNL. Până la urmă, autoritatea sa a învins şi Becali e cu trei picioare liberal. Tăriceanu s-a opus, dar moş Quintus a zis da, Becali are gura mare, dar e băiat bun, prin interiorul său. Sigur de victorie, Becali deja vorbeşte de „preşedintele meu”, „ mă voi supune strategiei liberale”, ba chiar „am să-mi schimb discursul public”, aşa cum, adăugăm noi, fac politicienii, de nu pricepi nimic. Vineri urmează, ca el, şi alţii: Roşca Stănescu şi Victor Ciorbea (preşedintele PNŢCD-Veritabil), să primească derogare de la prevederea statutară, care obligă la doi ani de vechime în partid. Să mai comentăm puţin. Victor Ponta a spus da din toată inima. Pleaşcă, nu glumă. Ştie foarte bine că dacă vrea să schimbe Constituţia e nevoie de o majoritate solidă, de două treimi în Parlament. Aşa că e bun oricine are oarece priză la public. Şi Becali are, slavă Domnului. Iar dacă Steaua se califică în primăvara europeană, nea Gigi îl face mici nu numai pe Dan Diaconescu, ci pe oricare profesor universitar din Colegiul 6 din Bucureşti. De partea ailaltă, opoziţia crapă de oftică. Critică un partid istoric pentru deciziile luate, în condiţiile în care ea n-are absolut nicio istorie. Dar nici viitor. Şi-apoi, cum să nu-ţi fie simpatic Becali, când scoate aforisme de genul : Mihai Răzvan Pomădatu are succes când nu apare.