Poluarea de la Moldova Nouă aduce și condamnarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene!

moldomin

Condamnarea nu aduce încă și sancțiuni pecuniare, dar situația va trebui remediată urgent de către Statul Român!

La sesizarea autorităților sârbe, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României și a reclamat Statul Român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea a pronunțat sentința împotriva Statului Român, sentință care, din fericire, nu include și sancționări pecuniare, așa cum oficialitățile se așteptau inițial, ci doar impune adaptarea legislației la directivele UE.

SC Moldomin SA Moldova Nouă, al cărei capital este deținut integral de statul român, a fost autorizată să desfășoare activități de extracție și de preparare a minereurilor cuprifere, precum și de valorificare a concentratului de cupru, utilizând iazuri de decantare până la sfârșitul anului 2006, dată la care aceasta și‑a întrerupt temporar activitatea ca urmare a adoptării unor acte normative care prevedeau închiderea definitivă a unor mine, printre care și mina sa. Începând din anul 2007, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a reînnoit în mod constant acordul privind întreruperea temporară a activității de exploatare minieră a Moldomin. În cadrul desfășurării activității sale de exploatare minieră, Moldomin a deținut cinci iazuri de decantare. Iazurile Boșneag Est, Boșneag Vest și Lunca Dunării, toate situate în România, au fost închise și puse în conformitate cu standardele ecologice, activitatea lor încetând în anii 1979, 1981 și, respectiv, 1995. Iazurile Tăușani și Boșneag – extindere, situate de asemenea în România, nu au fost închise, însă depozitarea deșeurilor în aceste iazuri a fost sistată de la sfârșitul anului 2006, și anume de la întreruperea activității Moldomin.

După ce a fost informată despre existența unei poluări cu praf provocate de iazurile de decantare care aparțin Moldomin, Comisia a transmis României o scrisoare de punere în întârziere la 25 octombrie 2012. Prin intermediul acestei scrisori, Comisia a atras atenția României cu privire la o presupusă neîndeplinire a obligațiilor care îi revin în temeiul articolelor 4, 5 și 7 din Directiva 2006/21, precum și al articolului 13 alineatul (2) din această directivă în ceea ce privește iazurile Tăușani și Boșneag – extindere, care aparțin Moldomin, precum și cu privire la o presupusă neîndeplinire a obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 12 din această directivă în ceea ce privește iazul Tăușani. Comisia a solicitat, de asemenea, informații cu privire la instalațiile de gestionare a deșeurilor care aparțin Moldomin.

România a răspuns la scrisoarea de punere în întârziere la 15 februarie 2013. Aceasta a contestat aplicabilitatea Directivei 2006/21 în speță și în special aplicabilitatea articolelor 5 și 7 din această directivă în cazul iazurilor Tăușani și Boșneag – extindere. În ceea ce privește articolul 12 din directiva menționată, România a precizat că se făcuseră primele demersuri pentru închiderea iazului Tăușani, aprobată de autoritățile române în cursul anului 2007. Cu privire la aplicarea articolului 4 din Directiva 2006/21, România a precizat de asemenea că un contract prin care se asigura continuarea lucrărilor de conservare a iazului Tăușani era în curs de executare. În ceea ce privește iazul Boșneag – extindere, s-a susținut că poluarea cu praf se produce atunci când vântul se intensifică și ridică particule de praf de pe suprafața iazului. Întrucât a continuat să considere că România încălca anumite dispoziții din Directiva 2006/21, Comisia i‑a transmis un aviz motivat la 21 februarie 2014. După ce a examinat informațiile transmise de autoritățile române, Comisia nu a reluat, în avizul său motivat, obiecțiile referitoare la încălcarea articolelor 5, 7 și 12 din Directiva 2006/21. În schimb, aceasta a considerat că România nu a luat măsurile necesare pentru a asigura încetarea și/sau pentru a preveni poluarea cu particule de praf provocată de iazurile Tăușani și Boșneag – extindere, încălcând astfel dispozițiile articolului 4 și ale articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2006/21, și a solicitat României să ia măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile în termen de două luni.

România a răspuns la avizul motivat la 22 aprilie 2014. În răspunsul formulat, aceasta a continuat să conteste aplicabilitatea Directivei 2006/21 în speță. În ceea ce privește încălcarea articolului 4 din această directivă, România afirmă că contractul de executare a lucrărilor de conservare a iazului Tăușani a fost prelungit. În ceea ce privește iazul Boșneag – extindere, aceasta declară că s‑au făcut demersurile care asigură finanțarea lucrărilor de umidificare a iazului. În ceea ce privește încălcarea articolului 13 alineatul (2) din directiva menționată, România susține că poluarea cu praf provine în exclusivitate de la iazul Boșneag – extindere.

După analizarea acestui răspuns, Comisia a apreciat că România nu a respectat obligațiile care îi revin. Cu toate acestea, întrucât Comisia nu a fost în măsură să conteste declarația României potrivit căreia, ca urmare a lucrărilor de conservare, iazul Tăușani nu ar constitui sursa poluării în regiunea vizată și să prezinte elemente care să demonstreze faptul că poluarea în această regiune provine de la iazul menționat, iar nu numai de la iazul Boșneag – extindere, aceasta a decis să limiteze obiectul cererii sale introductive adresate Curții și să nu invoce o încălcare a Directivei 2006/21 de către România în cazul iazului Tăușani.

Comisia Europeană a arătat Curții că regiunea Moldova Nouă este foarte grav poluată de particule de praf ridicate de vânt de la iazul de decantare Boșneag – extindere, deținut de Moldomin. Această poluare ar reprezenta un pericol nu numai pentru mediu, ci și pentru sănătatea umană, astfel cum ar demonstra un raport din anul 2013 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care dovedește caracterul dăunător al unei expuneri, chiar de scurtă durată, la particulele fine inhalabile, în special la cele cu un diametru mai mic de 10 micrometri (denumite în continuare „PM10”). Poziția Comisiei Europene se întemeia, de asemenea, pe extrase de presă și pe reportaje video care ar atesta că, în perioadele de vânt intens, de pe suprafața iazurilor de decantare se ridică praf și nisip, ceea ce ar avea efecte nefaste asupra stării de sănătate a locuitorilor din regiunea Moldova Nouă. În plus, potrivit Comisiei, raportul privind starea mediului publicat pe site‑ul internet al Agenției pentru Protecția Mediului din Caraș-Severin precizează că, începând cu 31 ianuarie 2014, în această regiune a avut loc o poluare accidentală sistematică a aerului cu particule fine provenite din iazurile de decantare care aparțin Moldomin. În luna iulie 2014, comisarul șef al Gărzii de Mediu din Caraș-Severin a declarat că particulele de praf în cauză continuau să polueze regiunea Moldova Nouă și că nu fusese luată nicio măsură pentru a se remedia această poluare, iar CE consideră că diferitele controale și sesizări, realizate de autoritățile române, nu pot fi suficiente pentru a remedia poluarea constatată. Chiar dacă autoritățile naționale au considerat necesar să impună unele măsuri mai structurale, persistența poluării până în prezent arată că aceste măsuri nu au fost puse în aplicare, chiar dacă autoritățile române erau conștiente de efectele dăunătoare ale unei astfel de poluări în regiunea Moldova Nouă.

România ar fi recunoscut de altfel, în luna martie 2012, că sistemul de hidrotransport al iazului Boșneag – extindere se deteriorase și că nu fusese posibilă umidificarea suprafeței acestui iaz, ceea ce a permis ca particule de praf să fie ridicate de vântul puternic. Acest sistem nu ar fi încă în stare de funcționare!

Primele măsuri încep să apară

În septembrie 2015, Guvernul Ponta a dat o ordonanță de urgență în care se prevedea că pot fi alocate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului: pentru ca Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului să poată finanța cheltuielile necesare realizării măsurilor privind reducerea poluării generate de iazul de decantare Boşneag – extindere, situaţie ce face obiectul acţiunii Comisiei Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Însă, până la sfârșitul anului 2015 nu s-a emis o Hotărâre de Guvern cu privire la măsurile respective și a expirat perioada în care o astfel de hotărâre putea să fie emisă, fiindcă s-a intrat într-un nou exercițiu bugetar.

Anul acesta, Guvernul Dacian Cioloș a pregătit cadrul legal pentru a rezolva problema iazului Bușneag- extindere, dar OUG nu a fost încă aprobată.

Proiectul de OUG prevede investirea a 1,657 milioane de euro pentru punerea în practică a unei soluții recomandate de Comisia Europeană încă de acum un an de zile: umectarea suprafeței iazului Boșneag-extindere utilizând apă din Dunăre. Termenul realizării acestei investiții este de 14 luni.