Politică de stat în Munţii Ţarcu? 85% din pădurile virgine trebuie să uităm că sunt virgine!

Aproape 1500 de hectare de păduri seculare potenţial virgine, dintr-un total de 1727 hectare de pe Valea Higeg, din zona Ocolului Silvic Teregova, au fost omise de autorităţi la întocmirea Catalogului cu Pădurile Virgine care trebuie protejate.

Asociația Altitudine – Filiala Banat a publicat pe site-ul propriu, www.tarcu.ro, un articol-raport prin care se arată cum „în decursul ultimilor ani RNP Romsilva a accesat în mod abuziv, cu complicitatea altor factori responsabili, o parte din pădurile seculare virgine situate în Valea Higeg din aria protejată Sit Natura 2000 Munții Țarcu“, spune într-un comunicat de presă trimis ieri redacţiei Alin Ciprian Ciulă, reprezentant al Asociaţiei Altitudine.

În anul 2012, la apariția Ordinului 3397/2012 al Ministerului Mediului ce stabilea protecția pădurilor virgine, pe Valea Higeg existau peste 1700 ha de păduri seculare virgine, în două unități de producție din cadrul Ocolului Silvic Teregova. Datorită acestor 1700 ha, Valea Higeg a fost plasată în 2012 pe poziția a IV-a, ca suprafață, în studiile preliminare – Lista siturilor candidat UNESCO – ce documentau includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul UNESCO.

Deși Asociația Altitudine a solicitat în 2013 factorilor responsabili (RNP, ITRSV) oprirea intervenţiilor preconizate în cele 1700 ha de păduri seculare din Valea Higeg cu potențial a fi încadrate ca și păduri virgine, „intervențiile s-au derulat și se doresc a fi continuate în mod abuziv și în prezent, sub acoperirea amenajamentului silvic care a fost reînnoit în 2014 fără a respecta în totalitate reglementările apărute cu privire la pădurile seculare virgine. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care doar 260 ha din cele 1700 ha de păduri virgine (prezente în 2012 pe lista candidat UNESCO) se regăsesc în Catalogului Pădurilor Virgine apărut în decembrie 2016, deși studiile și estimările recente demonstrează că în Valea Higeg ar mai fi neatinse (dar neprotejate) alte câteva sute de hectare“, spune Alin Ciprian Ciulă.

Mai mult, în mod suspect, în 2016 Valea Higeg a dispărut complet, inexplicabil, de pe lista finală trimisă spre aprobare UNESCO, pentru includerea pădurilor seculare virgine ale României în patrimoniul mondial.

UNESCO a dat curs cererii României în 2017 și a inclus 24000 ha de păduri seculare virgine în patrimoniul mondial alături de păduri similare, însă mai reduse ca suprafață, din alte state europene (Germania, Slovacia, Ucraina etc.). „Dar din păcate, nu regăsim în UNESCO pădurile seculare virgine din Valea Higeg care (deși afectate parțial) cuprind cel puțin 1000 ha la momentul actual și își merită un loc al lor în patrimoniul mondial al umanității“, precizează Asociaţia Altitudine.

Alin Ciprian Ciulă atrage atenţia că, în aceste condiţii, în prezent există pericolul iminent al altor intervenții în parcele ce conțin păduri seculare virgine neprotejate din Valea Higeg, în parcela 82A din UP IV al Ocolului Silvic Teregova, dar și în alte parcele din zonă.

Practicile RNP Romsilva și ale specialiștilor ce au întocmit ultimul amenajament al OS Teregova „reprezintă un abuz și o încălcare a legii, deoarece au fost efectuate după publicarea OM 3397/2012, pe care l-au încălcat cu bună știință, permițând accesarea și exploatând parcele constituite din păduri ce respectă criteriile pentru desemnarea pădurilor virgine (potențiale păduri virgine)“, subliniază Asociaţia Altitudine, care precizează că aceste cazuri nu sunt singulare.

La nivel național, astfel de practici se replică și se perpetuează în forme variate în fondul forestier public sau privat, acolo unde încă există păduri virgine neincluse în vreun regim de protecție. „Situația se repetă la nivelul altor ocoale silvice din zonă și probabil din țară, cu amenajamente de dată recentă ce încalcă prevederile legale. A se vedea ultimele noastre sesizări din raza OS Băile Herculane șOS Mehadia, cu tentative de exploatare a unor păduri virgine chiar în parcuri naționale. Administrațiile acestor parcuri sunt dependente și controlate de RNP Romsilva, fiind favorizate astfel de abuzuri asupra fondului forestier“, se mai spune în raportul Asociaţiei Altitudine.

RNP Romsilva, ocoalele silvice private și autoritățile responsabile până la nivel de minister trebuie să conștientizeze că aceste abuzuri, concluzionează asociaţia reprezentată de Alin Ciprian Ciulă, nu pot și nu vor rămâne fără urmări, deoarece pot exista consecințe nu doar pe partea de imagine, ci şi pe partea de certificare forestieră și chiar pe cea penală.

„Avem 24 mii ha în UNESCO și peste 40 mii ha în Catalog, deși în 2005 se estimau peste 220 mii ha prin Pin Matra. La fel ca și în cazul Văii Higeg, autoritățile protejează doar 15% din potențialele pădurile virgine“ – Asociaţia Altitudine