Două proiecte din Clisură așteaptă undă verde la finanțare!

Consiliul Judeţean Caraş-Severin pune un mare accent pe dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere. Până la finele anului are în vedere finalizarea etapei de semnare a contractelor a două mari proiecte cu Serbia, în valoare de milioane de euro.

Unele stabilite de mult, altele în curs de realizare, legăturile transfrontaliere se pare că sunt de cea mai mare notorietate în Caraş-Severin. Oficialii nu bat pasul pe loc şi se implică într-o serie de proiecte, cu diverse comunităţi din Europa. De altfel, aceştia şi-au propus ca până la sfârşitul lui 2013 să semneze contractele de finanţare ale celor două proiecte importante cu vecinii sârbi. Este vorba de podul de la Socol şi bacul de la Moldova Nouă, care vor fi de mare folos populaţiei. Singura problemă care le stă în cale însă este iscălitura Ministerului Dezvoltării.

Cele două proiecte cu Serbia, podul de la Socol – care va relua legătura cu Vracev Gaj, localitate ce aparţine de municipiul Bela Crkva, frontiera tradiţională între Caraş-Severin şi Banatul de Sud, precum şi acel bac sau feribot de transport de la Moldova Nouă la Veliko Gradişte, în Serbia, sunt foarte importante pentru noi, la fel ca şi celelalte cu sârbii, şi vrem să le finalizăm, însă trebuie să rezolvăm cu Ministerul Dezvoltării până la sfârşitul anului. Acestea înseamnă două proiecte câştigate şi mai trebuie doar semnate de către Ministerul Dezvoltării”, a declarat pentru Express de Banat Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Valoarea totală a acestora ajunge la aproximativ 4.000.000 de euro.

frunzaverde

2014 aduce alte proiecte de dezvoltare

Datorită faptului că anul viitor va începe un nou exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, oficialii cărăşeni se pregătesc de o nouă selecţie de proiecte, pe finanţare transfrontalieră. „Sunt convins că, împreună cu Serbia, vom identifica o serie de alte proiecte de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierei, pe acest instrument de preaderare. Accesarea fondurilor pe aceste programe transfrontaliere este mult mai uşoară, pentru că reuşim să evităm birocraţia bucureşteană de care ne lovim foarte adesea atunci când vorbim de proiectele de finaţare europeană, fie că e vorba de program regional, fie că e vorba de programe operaţionale-sectoriale”, a mai adăugat liderul Consiliului Judeţean.