Oracolul din Piaţa Reşiţa Sud

Mi s-a dus vestea de oracol. După ce în ediţia de ieri v-am povestit cum liftul nostru a intrat în reparaţii capitale pentru o perioadă nedeterminată, mi s-au întâmplat lucruri de necrezut. Pe la unşpe, îmi bate cineva la uşă. Deschid, vecinul de la nouă. Observ că era cam alb la faţă şi îi tremurau picioarele Aoleu, ţi-e rău, vecine? Pe moment, zice. Dar mai observ că avea şi o găină ciufulită în braţe. Ţi-am citit prorocirile din Express de Banat şi le-ai nimerit al dracului de bine. Taman când n-a mai mers liftul, mi-a adus aminte nevastă-mea că a venit iarna şi n-am luat varza. Dacă vine Crăciunul mai repede şi n-am varză la butoi? Tremuratu-i de-acolo, că am dus doi saci. De-aia am venit, mai zice şi-mi întinde găina. Să-mi ghiceşti dacă-mi iau sau nu vreo mobilă cât repară ăştia liftul, să mă pregătesc sufleteşte. Şi găina, îngaim? Ţi-o dau matale, că azi nimic nu-i gratis şi altceva n-am. Îmi pune găina în braţe şi pleacă. Măi, să fie. Nu duc bine găina pe balcon şi tocmai ce mă apucasem să-i fac un cuibar, când cioc, cioc, cioc, la uşă. Deschid, vecinul de la zece. Nu tremura. Avea însă în braţe un gâscan care sâsâia la mine şi dădea să mă muşte. Uite ce-i, mă ia scurt: la noi se fac disponibilizări şi nimeni nu zice nimic. Sunt sau nu pe listă? Dacă vestea-i bună, gâscanul-i al tău. L-am crescut de boboc. Mă uit, dolofănel. Vestea e bună, stai liniştit. Am mers şi eu la două capete, că gâscanul începuse să mă privească languros. Dragoste la prima vedere. Îl depun pe balcon, dar nebunia continuă. Deschid, un domn necunoscut, în gumari. Şefule, zice, io mi-s din Doman. Am auzit că matale le ghiceşti la fix. Am o vacă, ţi-o dau la promoţie, aproape gratis, că nu mai am nici furaje, doar să-mi spui dacă scap la proces. Ce proces? I-am dat lu unul în cap cu toporul şi mă hărţuieşte justiţia asta neindependentă. Scapi, cum dracu, îmi scapă, e putere nouă, UE i-a cerut să asigure independenţa Justiţiei. Aşa, domle, vaca-i a ta. Na adresa, să vii s-o iei. Mă reped în balcon, mă gândesc, socotesc, mare prost am fost. Cum de nu l-am întrebat cât e vaca de lungă. Poate-ncape, zic. Moment în care, bum, bum, bum la uşă. Deschid şi mă albesc eu şi simt că-mi tremură picioarele. Era însuşi primul ministru, Victor Ponta. Domnule Cavadia, mă scuzi, răspunde-mi, te rog, legal şi în temeiul Constituţiei, dacă mă bate Dan Diaconescu la alegeri în Gorj, să-mi caut alt colegiu. Să trăiţi, nici vorbă, mă reped. Bun. Mă car, că sunt în campanie. De mâine, eşti secretar de stat. Unde vrei. Nu reuşesc bine să-mi revin, când, la uşă, tărăboi. Mă reped, crezând că s-a reparat liftul şi e chef. În faţa mea însă, Băsescu Traian, cu toate serviciile în spate. Leşin, mă trezesc, iar leşin, îmi revin, un general îmi dădea palme. Şmechere, zice Băse, hă, hă, hă, bagă. Mă suspendă iar nenorociţii ăştia? Dacă nu, ai două vapoare de la mine. Îi trântesc uşa în nas şi zbier. Te! De unde să-mi dea două vapoare, că nu mai avem flotă. Sleit, baricadez uşa şi aştept să se ouă găina. Sau gânsacul.

Comments

  1. je t'aime hahalera! says:

    Faina, nea Mircea! à tout à l’heure, maître!