O problemă veche de 40 de ani, tratată cu indiferență de autoritățile române și sârbe

Autoritățile din România și Serbia sunt apostrofate de președintele GEC Nera. Remarca a fost făcută în cadrul unei conferințe internaționale la care au participat instituții cu responsabilități în dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării.

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a participat la conferinţa internaţională anuală organizată de fundaţia INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM „DANUBE – RIVER OF COOPERATION” din Belgrad, UNIVERSITATEA UNION NIKOLA – TESLA din Belgrad şi PRIMĂRIA VELIKO GRADIŠTE, reuniune care a fost destinată unor prezentări şi analize pe tema „Un sfert de secol de angajare în dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării”. La eveniment au participat autorităţi de mediu şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai mediului academic şi ai municipalităţii din Serbia, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Austria şi Macedonia.

GEC Nera a fost invitat să participe din partea societăţii civile din România, în calitate de organizaţie cu multiple implicări în monitorizarea implementării politicilor publice de protecţia mediului din cadrul Strategiei de Dezvoltare a UE privind Regiunea Dunării.

Participanţii au făcut informări privind realităţile şi perspectivele implementării Strategiei Dunării în fiecare ţară riverană, accentuând faptul că anumite elemente ale strategiei rămân şi în prezent doar deziderate.

Cornel Popovici presedinte GEC Nera

În intervenţia sa, Cornel Popovici Sturza – preşedintele GEC Nera, a precizat că „există cel puţin două cazuri majore de agresiuni împotriva biodiversităţii de pe Dunăre în care România şi Serbia nu au colaborat suficient pentru stoparea acestora. Autorităţile din cele două ţări nu au reuşit să rezolve în 42 de ani problema tranzitului faunei piscicole la barajul hidrocentralei Porţile de Fier I, iar cantitatea de sturioni a scăzut la 30% din ceea ce era înainte de construirea barajului. Exploatarea lacului din spatele barajului se face uneori haotic. În 2015 nivelul apei din lac a scăzut cu 4 m, timp de 5 luni, iar impactul asupra zonelor umede din Parcul Natural Porţile de Fier a fost devastator”.

Prof. univ. dr. Edita Karanović – moderatorul conferinţei, a precizat că „deşi s-au făcut progrese importante în implementarea Strategiei Dunării, informaţii despre asemenea agresiuni asupra mediului trebuie menţinute în spaţiul public, iar factorii direct responsabili trebuie să se implice mai mult în stoparea lor”.