Nuntă cu mascați la Primăria Moldova Nouă! [FOTO/VIDEO]

Așa cum este obiceiul la intrarea în Postul Paștelui, în comunitățile românești din Banat a început Fășangul, carnavalul sau balul mascat, o manifestare etnografică în care localnicii se maschează și satirizează diverse probleme de morală sau de viață publică actuală a comunității.

Locuitorii orașului s-au îmbrăcat și mascat, reflectând personaje din societate, dar și personaje de telenovelă, de film și chiar împrumutate din alte civilizații. Manifestarea, preluată la finele Evului Mediu de la etnicii germani colonizaţi aici de către Imperiul Austro-Ungar, presupunea mascarea participanţilor şi parodierea unor probleme morale şi sociale. Singurii care se mascau erau bărbaţii, chiar dacă era vorba de personaje feminine.

De sute de ani, Făşangul este o manifestare tradiţională și la Moldova Nouă, împrumutată de la etnicii germani, slovaci sau cehi, dar până acum nu a avut o organizare regulată și de amploare, fiind mai mult un eveniment micuț. Anul acesta, evenimentul, asemănător unui bal mascat, a fost dominat de personajele din două momente importante ale societății românești tradiționale: nunta și înmormântarea.

Regula cu mascatul exclusiv al bărbaților nu a mai fost respectată, tocmai pentru ca un număr cât mai mare de locuitori să se poată bucura de eveniment, dar participanții au avut grijă să-şi confecţioneze din timp măștile și costumele ori recuzita folosită.

Căsătoria a fost organizată ca la carte și s-a desfășurat în sala mare a Primăriei. Ulterior, alaiul de nuntă și cel de înmormântare au pornit în același timp pe străzile orașului, regula nescrisă fiind ca cele două alaiuri să nu se întâlnească decât pe esplanada Casei de Cultură, unde a început balul propriu-zis cu hore, brâuri și jocuri populare, în prima horă putând să se prindă doar fășancii, adică cei mascați, apoi petrecerea a fost deschisă tuturor participanților, până în zorii dimineții.

Se face haz de necaz

Obiceiul, aşa cum a apărut iniţial, se bazează pe umor şi constă în parodierea unei nunţi. „În trecut, alaiul mergea la râu, fiind un ritual purificator. Este o satiră a faptelor reprobabile şi antisociale, fiind satirizate stări morale sau sociale, chiar politicieni. Au fost situaţii când s-au mascat în criza economică! Sunt urmărite aspectele sociale, care devin obiectul satirei”, a explicat doctorul Mircea Taban, specialist în etnografie al Muzeului Banatului Montan. „Acest obicei, moştenit de la coloniştii germani aduşi de Curtea Imperială de la Viena în Banat, se mai păstrează în zilele noastre pe Valea Almăjului, dar şi pe Valea Dunării, în zona Moldova Nouă”, a mai spus profesorul Taban. Obiceiul Nunţii Cornilor este integrat etnografic în manifestările denumite generic Făşang, Balul Mascat de Făşang sau, mai popular în restul ţării, Lăsata Secului.

Susținere de la Primărie

Primarul Adrian Torma spune că în ultimii zece ani Fășangul nu a mai avut așa amploare și valoarea sa tradițională inițială așa că anul acesta Primăria a decis să se implice în susținerea acestei manifestări culturale. „Pentru Primăria Moldova Nouă este un eveniment important, mai vechi chiar și decât instituția Primăriei, un obicei din bătrâni în care noi nu am investit o sumă foarte mare, numai 8.000 de lei, dar este o tradiție pe care o doresc reluată și să o aducem la cunoștință întregului Banat și – de ce nu – întregii țări!”, a spus primarul Adrian Torma.