Noul Cod silvic, la un pas de a trece de Parlament. Aurul verde al României iscă vii dezbateri

Senatul a adoptat miercuri, 17 septembrie, cu 92 de voturi pentru, Codul silvic. Iniţiativa legislativă a fost dezbătută şi adoptată în procedură de urgenţă şi va ajunge la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz, săptămâna viitoare. 

Organizația WWF-România, care derulează de peste zece ani proiecte în domeniul conservării pădurilor, a luat vineri poziţie şi se declară mulţumită de noua formă a legii silvice.

,,Primele propuneri discutate în Parlament într-un spirit de netransparență totală au propus măsuri care ar fi deschis calea tăierilor masive și ar fi răspuns doar cererii de pe piață, nu și criteriilor de sustenabilitate. Măsurile au putut fi eliminate din lege numai cu ajutorul miilor de susținători WWF care au ales să se implice personal în rezolvarea problemei, în urma unei campanii derulate de organizație în perioana 2012-2013. Din fericire, propunerea inițială a fost respinsă definitiv și elaborarea noului Cod silvic a generat o serie de discuții și consultări publice, menite să găsească o soluție acceptată de toți factorii interesați. În urma acestor consultări publice, multe propuneri din partea WWF-România au fost incluse în proiectul de modificare a Codului silvic începând cu anul 2013 și se regăsesc în forma actuală a legii, înaintată Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților“, se precizează în comunicatul remis presei şi postat şi pe site-ul organizaţiei, romania.panda.org.

Modificările includ o serie din propunerile inițiate și susținute de WWF-România, printre care cele referitoare la conservarea biodiversității şi care cer ca autorizațiile de exploatare a lemnului să cuprindă obligații referitoare la condițiile impuse de protecția mediului, fiind prevăzute inclusiv măsuri de monitorizare a biodiversității. O importanţă aparte o are sustenabilitarea recoltelor de lemn și reducerea tăierilor ilegale unde s-a cerut consolidarea procesului de recoltare a masei lemnoase, pe principii durabile, precum şi crearea, prin criterii clare, a premiselor unei gestionări eficiente, stabile şi unitare a pădurilor pe termen lung. În prezent, tăierile ilegale au loc mai ales pe suprafețele forestiere pentru care nu se asigură paza de către structuri silvice autorizate. Un alt punct cerut prin amendamente de WWF se referă la dezvoltarea comunităților locale, şi aici apare acordarea dreptului de preemțiune producătorilor din industria mobilei care valorifică în mod superior resursa lemnoasă și care în prezent întâmpină dificultăți în achiziţia de materie primă. Mai mult, pentru prima oară în România apar „plățile compensatorii pentru servicii de mediu” oferite de pădure. Astfel se aduc noi soluții pentru finanţarea sectorului forestier.

,,WWF-România consideră că o măsură de modificare a Codului silvic, care conţine amendamentele și principiile promovate și propuse de WWF, este oportună pentru pădure, sectorul forestier și dezvoltarea comunităților locale și își exprimă speranța că aceste principii se vor regăsi și în forma finală a noii legi” se mai subliniază în comunicatul organizaţiei de mediu.

Direcţia Silvică Reşiţa studiază noul Cod

Luat prin surprindere de rapiditatea cu care noul Cod silvic a intrat în dezbatere în Senatul României şi aşteptându-se ca acesta să treacă repede şi de Camera deputaţilor, şeful Direcţiei Silvice Caraş-Severin, Ştefan Stănescu, are documentul în analiză. El promite să explice săptămâna viitoare cărăşenilor care sunt principalele modificări şi cum vor fi ei afectaţi de modificările aduse Codului Silvic. “Nu vreau deocamdată să comentez, pentru că ştiu foarte puţine. Ştiu că se pot face, în zone de protecţie, construcţii unde e vorba de parc naţional şi că perdelele forestiere nu mai aparţin de Regia Naţională a Pădurilor. Comentez mai mult săptămâna viitoare, după ce îl citesc tot“, a spus Stănescu.

Chiar dacă silvicultorii încă nu ştiu ce îi aşteaptă, iar firmele de exploatare a masei lemnoase, de la cei ce taie pădurea până la fabricanţii de piese de mobilier, aşteaptă votul deputaţilor şi publicarea în Monitorul Oficial al României, dezbaterile sunt aprinse în media şi, binenţeles, intens politizate. Teama de catastrofe naturale care ar avea drept cauză defrişările masive ce au lăsat golaşe dealurile e suficient de puternică acum, după atâtea necazuri în care natura a fost nemiloasă, încât lupa publică să fie pe orice cuvânt nelalocul lui în lege. Din păcate însă, ceea ce poate face rău nu le e întotdeauna uşor de detectat neiniţiaţilor!