Munca ”la gri”este tot mai des practicată

Românii muncesc ”la gri”. Aceasta este cea mai des întâlnită formă de fentare a statului român, atât de angajatori, cât și de angajați. Totodată este și cea mai greu de combătut. Autoritățile atrag atenția asupra nelegalității acestor forme de încadrare pe piața muncii.

Prezent astăzi în cadrul Colegiului Prefectural, Nicolae Cristea a prezentat, în calitatea de reprezentant al Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraș-Severin, o informare cu privire la activitatea de prevenție și control în domeniul relațiilor de muncă.

Inspectorii I.T.M. desfășoară, la nivel național, campanii ce urmăresc în primul rând depistarea muncii ”la negru”. Cauzele muncii fără forme legale sunt foarte variate, de la dezechilibrul dintre cererea și oferta de locuri de muncă, până la veniturile foarte mici care duc la nevoia de completare a acestora, chiar și prin forme mai puțin legale. Numai anul acesta au fost depistate în Caraș-Severin aproape 150 de persoane care lucrează ”la negru”. Deși an de an sunt descoperite și sancționate sute de astfel de cazuri, se pare că acest lucru nu sperie pe nimeni, iar munca ”la negru” este încă foarte des întâlnită.

”Este mult de spus aici, dar cele mai importante aspecte ce trebuie punctate sunt persoanele vulnerabile care acceptă această formă de muncă. Amintim aici tinerii care finalizează o formă de învățământ, tineri care nu au locuri de muncă. Este știut faptul că în județul nostru oferta de muncă este foarte scăzută. Altă categorie de persoane care acceptă munca la negru sunt pensionarii, mai ales cei pensionați în jurul vârstei de 50 de ani, care vor să își rotunjească veniturile”, a declarat inspectorul șef adjunct din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraș-Severin, Nicolae Cristea.

Și mai des întâlnită este situația numită munca ”la gri”, formă acoperită din punct de vedere legal. Mai precis, angajatorii încadrează angajații în muncă, însă salariul trecut în statul de plată este minimul pe economie, deși în realitate este mai mare.

O altă formă de muncă ”la gri” este aceea a contractelor de muncă parțiale, cu normă redusă, deși angajatul lucrează cu normă întreagă. Aceste forme sunt foarte greu de depistat, pentru că nu există sesizări din partea angajaților în acest sens. Deși din punct de vedere legal angajatorii sunt acoperiți prin contracte, statul este prejudiciat pentru că diferențele de bani pe care angajații le primesc, pe lângă salariile trecute pe contract, sunt neimpozabile.