Monumente ale naturii, mutilate cu drujba!

Mai mulți arbori din Reşiţa clasați ca monumente ale naturii, printre care arbori de lalea și un Ginkgo biloba, au fost tăiați sau mutilați.

Pasiunea, nobleţea şi cultura unor nobili germani au făcut ca unele oraşe transilvane să fie puse pe harta internaţională a botanicii. În secolele XVIII şi XIX, graţie dominaţiei Imperiului Habsburgic în Banat şi Ardeal, mai multe familii nobiliare cumpără terenuri şi îşi edifică diverse conace în această zonă. Odată cu clădiri de excepţie, majoritatea lor capodopere ale stilului baroc, gotic ori rococo, aici iau naştere şi nişte parcuri dendrologice de mare valoare, aducând spre aclimatizare specii rare de arbori monumentali, specii la care până atunci nici nu ai fi gândit să le poţi admira în Europa.

Reşiţei are 5 arbori de lalea sau Tulipani (liriodendronum tulipifera), deşi aici nu sunt cunoscute conace boiereşti, dar, cum oraşul a fost dezvoltat de ingineri şi industriaşi austrieci, cel mai probabil ei sunt şi autorii împământenirii acestor arbori minunaţi. Aşa cum probabil tot ei au adus acum mai bine de 300 de ani, în 1771, platanul care poate fi admirat şi astăzi la poarta combinatului din Reşiţa şi care este martorul Revoluţiei Industriale din Banatul de Munte.

Reşiţa, o grădina botanică!

Cu timpul, însă, reşiţenii şi dezvoltarea proletară a oraşului a uitat de aceste minunăţii verzi, care asigură nu numai un renume de grădină botanică „Cetăţii de foc”, aşa cum a fost denumită Reşiţa, ci şi un confort urban şi peisagistic deosebit.

Au fost (re)descoperiţi abia în Mileniul III, undeva în jurul anului 2007, atunci când în Parcul din Triaj un investitor s-a gândit că ar cadra excelent o staţie de carburanţi. Protestele locuitorilor din „Blocul funcţionarilor”, cum este el numit, a salvat cei doi copaci şi întregul parc, Primăria Reşiţa renunţând după proteste vehemente să mai sacrifice copacii şi parcul.

Un an mai târziu, profesorul Lucia Munteanu ajutată de elevii claselor de ecologie de la Grupul Şcolar „Ştefan Anghel” din oraş şi finanţaţi de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin au început să caute astfel de „monumente ale naturii” prin tot oraşul, fiind convinşi că astfel de rarităţi mai pot fi descoperite. Aşa a apărut o listă cu „arbori miraculoşi” care au fost aclimatizaţi la noi: platani, Ginkgo biloba, chiparosul de baltă, salcâmi japonezi, oţetarul roşu sau arborele de mătase.

Şi tot copiii de la „Ştefan Anghel”, la orele de atelier, au confecţionat nişte plăcuţe speciale marcând fiecare copac din proiect, dând detalii despre nume, specie şi zona de origine şi le-au pus fiecărui copac în parte, marcând astfel „arborii miraculoşi” din oraş. Iar Consiliul Judeţean Caraş-Severin i-a declarat în anul 2008 monumente ale naturii, transformându-i în arbori ocrotiţi de lege.

Arborele cu lalele

Descoperit de elevii Grupului Şcolar „Ştefan Anghel” din Reşiţa, în prezent Colegiul Tehnic, aceştia au fost localizaţi în Parcul Triaj din faţa „blocului funcţionarilor” (două exemplare), în Parcul din faţa şcolii lor (Parcul Liceului CSR, actualmente al Colegiului Tehnic Reşiţa) tot două exemplare şi, doar la un pas distanţă, în părculeţul din faţa clădirii Serviciului Român de Informaţii. Ulterior, mediatizarea şi emulaţia creată în jurul acestor copaci minunaţi, au făcut ca reşiţenii să identifice şi un al şaselea exemplar în Parcul Copilului din Cartierul Lunca Bârzavei (Govândari).

Deşi povestea începută frumos nu trădează un sfârşit dureros, din păcate profesorul Lucia Munteanu, după doi ani de muncă intensă în încercarea de a cartografia toate speciile de arbori din oraş, s-a pensionat, iar grupul şcolar s-a transformat mai întâi în liceu, apoi în colegiu.

Clasele de ecologie s-au desfiinţat, dispărând astfel şi voluntarii, iar Primăria a început, pe nevăzute, o adevărată luptă cu aceste monumente ale naturii. Prima victimă a fost chiar unul dintre cei doi arbori cu lalele din Parcul fostului Liceu CSR, acolo demarându-se edificarea unui lăcaș de cult a cărui vizibilitate, probabil, era obturată de frumosul Tulipan. După mai multe intervenții ”de întreținere” ale Primăriei Reșița, unul dintre cei doi copaci s-a uscat și a fost tăiat de către angajații Primăriei. Cu timpul, și celuilalt copac i-a fost îndepărtată tăblița pusă de elevi, pentru a nu i se mai ști statutul, iar celor din Parcul Triaj, deși încă în picioare, le-au fost deteriorate tăblițele, fără a mai fi refăcute. Chiar dacă clasele de ecologie nu mai sunt, partener în proiect mai era și Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin care, de ani buni, nu mai suflă o vorbă despre acești arbori cu statut special.

Ginkgo biloba

Pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Reșița, cel mai probabil încă din vremea UDR, atunci când uzinele reșițene au ajuns să fie deținute de familii precum Malaxa ori Auschnitt, în fața locuințelor edificate pentru muncitorii din fabrici au fost plantați și două exemplare de Ginkgo biloba, (re)descoperite tot de elevii profesoarei Lucia Munteanu și marcați și ei ca și arbori miraculoși.

La intervenția repetată a angajaților de la Spații Verzi din Primăria Reșița, unul dintre cei doi copaci a fost efectiv ciuntit, tăindu-i-se crengile până la nivelul acoperișului clădirii, iar unuia dintre copaci tăblița indicatoare i-a și dispărut.

Încă de la monitorizarea din 2008, profesoara Lucia Munteanu nota că un al treilea exemplar a fost practic retezat la jumătate de către angajații Primăriei Reșița.

Citește povestea arborilor miraculoși din Reșița pe Justiție Curată (http://www.justitiecurata.ro/resita-mai-multi-arbori-clasati-ca-monumente-ale-naturii-printre-care-arbori-de-lalea-si-un-ginkgo-biloba-au-fost-taiati-sau-mutilati/).

Express de Banat este partener media al proiectului Orașul Uitat și al Freedom House România.