Mita care nu e mită

Vine Paștele. N-ai ce face, vine și basta. Cu miel și cozonacul de rigoare, plus toate celelalte. N-am să fac socoteala costurilor unei mese de Paști, ca să nu vă doară capul, am să vă spun doar că mielul de Paști costă anul ăsta între 25 și 30 de lei kilogramul. Și Paște fără miel pe masă nu se există. Dar să lăsăm acest subiect de nedezlegat și să ne referim la altele. Radu Mazăre, pe care l-au prins cu rața-n gură acum două zile, aflăm, poate fi liber. Că săltarea acestuia de la restaurant, cu mascați înarmați până în dinți, spectacol sinistru și de speriat PSD-ul, a fost lăsat liber, printr-o hotărâre a instanței, la cererea procurorilor de arest preventiv. Ne e greu să pricepem înverșunarea procurorului, același care are și dosarele lui Nicușor Constantinescu. Mă gândesc foarte serios că ar fi necesar ca toți procurorii să fie evaluați anual. Câte arestări ți-au ieșit, câte au fost respinse în instanță și dacă se constată un număr mare de respingeri, să fie trecuți în avocatură, nu să mai ancheteze cazuri. Mazăre este o situație simptomatică. Se întâmplă în toate cazurile. De ce nu s-au sesizat acum patru ani, când s-au făcut locuințele sociale. După atâția ani să procedezi la arestarea lui Ics, în campania electorală pentru europarlamentare, e cusută cu ață albă, ce să mai vorbim! Într-un an de zile, DNA-ul, condus de Codruța Kovesi, a anchetat 25 de parlamentari ai puterii și doar doi pedeliști. Să înțelegem că pedeliștii sunt săraci și cinstiți, în condițiile în care sute de sesizări ale guvernului, care conțin fapte grave de corupție, depuse cu toate documentele respective, se află în sertarele DNA-ului și în care nu se mișcă nimic. De ce? Pentru că pedeliștii lui Băsescu sunt săraci și cinstiți? Mai e un caz. Cel al lui Mircea Diaconu, care a beneficiat de trei sentințe favorabile. Adică are dreptul să candideze pentru europarlamentare, cu toată opoziția domnului Georgescu, șeful ANI. Acesta i-a amenințat cu poliția pe oamenii care semnau pentru Diaconu, dar a primit o lovitură mortală. Instanțele de judecată i-au dat peste mână. Așteptam o reacție a domnului Georgescu, dar peste ANI s-a lăsat tăcerea. Nicio vorbă, nicio cenușă în cap, niciun suspin. De parcă nu s-a întâmplat nimic. Ce încredere mai poți avea în ANI? Așteptăm ca Parlamentul să-și spună cuvântul. Adică să-l trimită acasă pe domnul Georgescu, pentru compromiterea acestei instituții. Și să aleagă un om normal la cap în fruntea ANI, care poate citi corect o prevedere legală.