Lecție în aer liber despre caransebeșeanul care a scris istorie

Moment istoric important în municipiul Caransebeș. Oameni de seamă din mediul politic, administrativ și cultural au participa la marcarea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.

În absența motivată a primarului Felix Borcean și a viceprimarul Marius Isac, Parcul General Dragalina din Caransebeș a găzduit un eveniment centenar în cinstea omului cu același nume. Cei 100 de ani de la intrarea României în război au fost marcați printr-un ceremonial de depunere de coroane la monumentul dedicat generalului Ioan Dragalina.

În anul 1916, înainte ca România să intre în Primul Război Mondial de partea Aliaților, Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I de Infanterie, aflată la Drobeta Turnu Severin. Trupele diviziei acopereau o distanță mare din frontiera de vest a României, de la izvoarele Argeșului, până la Calafat. Divizia sa a luptat cu curaj, în august 1916, la Orșova și pe valea râului Cerna. După ce au atacat, în 15 august 1916, la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august, să ocupe culmile muntoase, eliberând, în zilele următoare orașul Orșova. Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile.

„La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale”, a menționat în discursul său Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură, instituție organizatoare.

depuneri 1

În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului. Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât, după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Din fericire, refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.

Momente de istorie puțin știute de majoritatea mulțimii prezentă în Parcul General Dragalina, care, după depunerea de coroane, a asistat la un moment muzical susținut de fanfara Casei de Cultură.