Investițiile străine în Caraș-Severin, de 10 ori mai mici decât cele din Timiș!

O amplă analiză a redactorului șef al Ziarului Financiar a reușit să identifice cuantumul investițiilor străine în județele României. Este de la sine înțeles că Bucureștiul și Ilfovul deschid clasamentul, fiind urmate de județul Timiș.

Județul Caraș-Severin, deși vecin cu Timișul, are însă o cifră de 10 ori mai mică atunci când socotim investițiile străine în județ, așa cum au fost raportate ele la finele anului 2016. Astfel, investitorii străini aduseseră 3,5 miliarde de euro în investițiile din Timiş, pe când la Caraș-Severin investițiile străine cumulau doar 329 de milioane de euro.

„În lipsa investiţiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. Investitorii străini creează în regiunile unde vin un ecosistem: companii care furnizează materie primă sau materiale, echipamente sau diverse servicii. Pe de altă parte, un număr mai mare de salariaţi şi salariile mai mari ale acestora creează cerere pentru consum şi investiţii în imobiliare, de exemplu”, scrie în analiza Ziarului Financiar.

Nu întâmplător, Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti – Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).

„În judeţele slabe din punct de vedere economic, cu afaceri anuale de 5-6 miliarde de lei, precum Teleorman, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Covasna, Caraş-Severin sau Botoşani, capitalul privat românesc domină pentru că firmele străine nu au luat încă în considerare aceste judeţe propice pentru investiţii. Însă determinarea este dublă. Lipsa unor investitori străini de anvergură a dus şi la stagnarea afacerilor în general din aceste zone, astfel încât nici firmele cu capital privat românesc nu au avut posibilitatea să se dezvolte corespunzător”, mai scrie Sorin Pâslaru, redactorul șef al Ziarului Financiar în analiza citată.